Frankfurt: perspective turistice (1)

Cu siguranţă că nu mulţi dintre voi aţi trece Frankfurtul pe lista personală de destinaţii turistice. Vă înţeleg, nu este unul dintre acele oraşe cu zeci de obiective turistice, dar cu siguranţă este un oraş care merită vizitat. Prin urmare, dacă te afli prin zonă, nu rata ocazia unei plimbări prin această metropolă micuţă şi cochetă, situată pe malurile Mainului.

Deasupra tuturor în Main Tower

La o primă întâlnire cu Frankfurt eşti copleşit de imaginea zgârie-norilor care domină o bună parte a peisajului urban. Treptat însă, te obişnuieşti cu existenţa acestor giganţi de înălţimi ameţitoare, chiar dacă te simţi cât o furnică de fiecare dată când treci pe lângă ei. Deşi se află doar pe locul 4 cu înălţimea sa de 200 m, Main Tower a devenit, de la finalizarea sa în anul 2000, una dintre principalele atracţii locale, întrucât poate fi vizitat de turişti. Conform site-ului oficial, 300 000 de turişti urcă în fiecare an cele 56 de etaje pentru a admira panorama oraşului. Călătoria cu liftul durează mai puţin de 1 minut (45 de secunde, scrie pe afişul de la intrare) şi lăsând deoparte aspectul neplăcut cu înfundatul urechilor, te asigur că priveliştea oraşului chiar merită văzută. Sus există mai multe panouri informative în care sunt evidenţiate principalele obiective istorice şi moderne din Frankfurt. Biletul costă 5 euro şi, pentru că programul permite, îți sugerez să vii şi în timpul zilei, dar şi mai pe seară, pentru a te bucura de luminile oraşului.

Centrul istoric, primăria şi domul

Să le numim cele trei repere ale oraşelor germane. În Bavaria mai apare şi câte un castel ceea ce face lucrurile mai interesante. În general, primăria se află în centrul vechi. Frankfurt nu face excepţie: primăria, pe numele ei Römer (care înseamnă roman sau cetăţean al Romei), se află într-adevăr în centru şi a fost sediul administraţiei oraşului încă din secolul al XV-lea. Clădirea originală nu mai există, aceasta fiind distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, însă a fost fidel reconstruită mai târziu. Şi acesta nu este un caz singular. Römerberg, de exemplu, unul dintre cele mai importante locuri în care s-a scris istoria oraşului, a fost, de asemenea, distrus şi reconstruit ulterior. Se pare că Römerberg este unul dintre locurile populare atât în rândul locuitorilor, cât şi în cel al turiştilor. Şi nu este de mirare dat fiind că în această piaţă se află numeroase restaurante şi cafenele, dar şi magazine de suveniruri. Tot aici se află şi biserica Sf. Nicolae, care a deservit curtea imperială din anul 1290 până în secolul al XIV-lea. În apropiere de Römer se află biserica Sf. Paul, considerată simbolul democraţiei germane, deoarece aici s-au reunit cei 585 de reprezentanţi ai adunării naţionale în perioada 1848-1849. Cu turnul său înalt de 95 metri, Domul este imposibil de ratat. Denumirea de Kaiserdom (domul sau catedrala împăraţilor) este atribuită faptului că, în perioada 1562-1792, acesta era locul de încoronare a împăraţilor germani. Începând cu anul 1239, catedrala poartă hramul Sfântului Bartolomeu. Turnul poate fi vizitat contra sumei de 5 euro şi dacă ai avânt să urci cele 324 de trepte, ia şi nişte prieteni cu tine ca să ai pe cine să întrebi sau care să te întrebe din cinci în cinci trepte «Mai e mult de urcat?». Momente nepreţuite de care faci haz când îţi aduci aminte, mai ales dacă ai şi nişte poze relevante.

Pe malul Mainului

În zilele însorite, nu ai loc să arunci un ac pe malurile Mainului. Toată lumea iese la plimbare, la picnic, la alergat sau la o tură cu bicicleta. Îți mai amintești de Ordnung, da? Ei bine, am fost plăcut surprinsă să aflu că acest concept este aplicat chiar şi în locuri aglomerate. Nu tu muzică dată tare, fum înecăcios de grătar, gunoaie şi înjurături. Fiecare face exact ce îi place, fără să-i deranjeze pe ceilalţi. Deci se poate! Dintre cele 19 poduri care unesc malurile râului, cel mai popular este Podul de fier (Eiserner Steg), construit în perioada 1868-1869 cu fonduri obţinute din colectă publică. Personal, Podul de fier este preferatul meu pentru că de aici am putut admira şi fotografia în voie râul, zgârie-norii, domul, lăcăţelele, lebedele şi, în general, cam orice intra în raza mea vizuală.

Amatorilor de muzee le recomand să meargă pe Schaumainkai, o stradă paralelă cu râul, pentru că aici vor găsi muzee după placul inimii şi cu siguranţă nu vor avea timp să se plictisească. Muzeul de arte aplicate, Muzeul filmului german, Muzeul comunicaţiilor, Muzeul icoanelor sunt doar câteva dintre obiectivele care pot stârni curiozitatea celor pasionaţi de acest domeniu. Tot în Frankfurt se poate vizita casa lui Goethe, născut în acest oraş la data de 28 august 1749. O vom ruga pe Ina să ne dea mai multe detalii despre acest loc şi să ne arate fotografiile pe care le-a făcut acolo.

La Operă şi la gară

Dacă tot revenim în centru, profit de ocazie să vă spun câteva cuvinte despre Hauptwache sau clădirea corpului de gardă, construită în perioada 1729-1730. Corpul de gardă al oraşului, dar şi o închisoare funcţionau în acest loc. În prezent, aceasta a fost transformată într-una dintre cele mai renumite cafenele din Frankfurt. De la Hauptwache se ajunge imediat la Operă, care a fost inaugurată în 1880, bombardată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi restaurată între 1976 şi 1981.

Dacă în articolul precedent ți-am povestit despre aeroport, acum o să îți spun câte ceva despre gară. În 1888 când a fost finalizată, gara centrală din Frankfurt era cea mai mare din Europa. A fost extinsă în perioada 1912-1924, iar în prezent este cel mai important nod de comunicaţii feroviare din Germania. Numărul de pasageri care tranzitează zilnic gara este de aproximativ 350 000, mai mare decât fluxul de călători din aeroport. Deasupra intrării principale se află statuia lui Atlas, titanul osândit de Zeus să poarte veşnic bolta cerească pe umerii săi.

Data viitoare vom da o raită la grădina botanică şi la grădina zoologică, mergem la un pahar de vorbă în Sachsenhausen şi neapărat la shopping!

Citeşte continuarea.

Lorena este absolventă de filologie şi lucrează ca traducător. Călătoreşte pentru că îi place să descopere locuri, să cunoască oameni şi să experimenteze lucruri noi. Pentru ea călătoria este o sursă nepreţuită de cunoaştere şi se bucură să îşi împărtăşească impresiile de drum cu alţi călători din lumea mare.