Iarnă autohtonă cu miros de fum

Pentru că nu mă pot hotărî  între Bansko (care e de sezon, dar mă frustrează că nu ştiu ce alt revelion ieftin la ski s-ar mai putea), şi un litoral nordic de Mare Neagră tot de la bulgari (care nu mai e de sezon, dar e fain de tot) şi pentru că am o poftă de-mi plouă în gură de o iarnă cu zăpezi d-alea de scârţâie, nu seacă şi uscată ca asta, m-am hotărât să scot de la naftalină un Plaiu Foii, curat, sincer şi românesc, că tot e în preajma zilei naţiunii.

Mai mult, pentru că am recitit aici poveşti de iarnă, şi mi-a mirosit a covrigi fripţi pe plită şi a lemne în sobă...  clar vreau să vă zic de Plaiu Foii.

La plaiu ăsta se ajunge uşor, şi dacă nu mă credeţi, noi am ajuns cu maşina la o dubioasă oră trei noaptea. De fapt eu am mers la Plaiu Foii aşa: Bucureşti via Paris, că tocmai mă întorceam dintr-o delegaţie chinuită, în care într-o săptămână de Paris n-am văzut... mai nimica.<...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Ina a absolvit psihologia şi după un parcurs profesional în câteva multinaţionale, a ales să-şi asorteze studiile cu munca absolvind astfel şi un master în comunicare. De călătorit e îndrăgostită de când era copil, de aceea a decis să împărtăşească impresii din incursiunile sale.