Declaraţia de fericire (53)

Declaraţia de fericire (53)

Am avut câteva zile destul de stresante săptămâna trecută. Aşa că, de unde promiteam să revin cu declaraţiile de fericire am dispărut iarăşi în ceaţă, pentru că am simţit că vă mint dacă mă apuc să exagerez în jurul unui moment scurt, care a trecut neobservat chiar şi de mine :-).  La un moment dat LumeaMică mi-a spus “mami, da tu de ce nu mai zâmbeşti?”. Ups, asta a durut! Aşa că săptămâna asta am de gând să zâmbesc, să râd mai mult şi să văd mai clar sutele de motive pe care le am să fiu MEREU fericită.

Sâmbătă seara am stat împreună şi ne-am uitat la Secretariat, un film despre un cal şi despre o femeie care face totul pentru a-şi urma adevărul în care ea crede cu toată tăria. Pe mine mă emoţionează ambele subiecte: şi caii şi oamenii care cred în vise. Numai că era să îmi pocnească inima de la câtă tensiune au pus regizorii ăia în nişte curse. (Mi-a fost milă de caii de curse, zău!) Dar am fost fericită când toată lumea a ieşit învingătoare, şi calul şi omul. Mi-a confirmat crezul că trebuie să rămânem loiali pasiunilor pe care le avem, să ne păstrăm un ţel principal în faţă şi să-l urmăm până la capăt, indiferent ce spun ceilalţi. Dacă nu am făcut absolut tot ce se putea face pentru a reuşi, dacă nu am epuizat toate resursele posibile pe care le avem, dacă nu am mers până acolo de unde nu se mai poate efectiv merge mai departe, atunci nu avem nicio scuză şi niciun motiv să ne plângem, sau să începem propoziţii cu “dacă…”.

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.