Fiecare om este o poveste – interviu cu Vlad Doroican

Fiecare om este o poveste – interviu cu Vlad Doroican

Undeva pe la finalul lunii noiembrie am primit un mail de la Vlad, în care îmi povestea despre studiile sale într-un centru tibetan din Austria. Ştiam că e acolo de ceva timp şi am fost încă de la început curioasă să aflu ce înseamnă asta şi cum a decis să pornească în această călătorie spirituală. Dar abia la final de decembrie am început o conversaţie care s-a transformat într-un interviu, o bună ocazie şi pentru tine să afli mai multe sau, de ce nu, să-i pui întrebări. Sunt sigură că îşi va face timp să răspundă.  

Vlad Doroican are în desfăşurare o campanie de strângere de fonduri numită „Drumul către fericirea durabilă – calea spre fericire în serviciul celorlalţi”. Scopul campaniei este susţinerea măcar parţială a studiilor pe parcursul următorilor ani. Poţi să ajuţi şi tu contribuind şi poţi să dai mai departe campania, gestul tău va conta cu siguranţă. Ai toate detaliile aici:  The way to happiness. A young man’s journey to study Dharma!

Iar dacă vrei să afli mai multe despre Vlad, citeşte interviul de mai jos, află povestea lui. Pentru că da, aşa cum spune chiar el, fiecare om este o poveste în continuă şlefuire.

Te-am cunoscut ca partener, la editura Herald, dar uite că n-am ştiut de la început ce fel de preocupări ai. E interesant cum interacţionăm cu oamenii fără să ştim uneori mai nimic despre cum sunt ei cu adevărat. Ce părere ai despre asta?

vlad1Bună Roxana,  îţi mulţumesc pentru oportunitatea acestui interviu. Aşa este, ne-am cunoscut prin editura Herald pe vremea când lucram ca PR Manager şi derulam campania naţională „Citeşte şi călătoreşte”, care promova cititul şi călătoriile iniţiatice! Voi tocmai premiaţi cei mai activi bloggeri de travel din România, cei care scriu şi călătoresc. M-am bucurat că am avut ocazia să colaborăm şi sa fiu alături de voi pe durata evenimentului, m-am simţit foarte bine şi am cunoscut lume frumoasă! Îţi mulţumesc.

Nici eu nu am ştiut de la început ce fel de preocupări am, generic spus eram doar în „căutări spirituale”. Într-adevăr, bine zici, este foarte interesant cum interacţionăm cu atâţia oameni despre care cunoaştem foarte puţin. Fiecare om este o poveste care începe să se scrie din momentul în care s-a născut, ba chiar poate dinainte de acest moment. Povestea este în continuă şlefuire, de aceea este foarte greu să îi cunoaştem pe cei cu care interacţionăm cu adevărat, atât timp cât noi înşine încă avem întrebări şi suntem într-un proces de autocunoaştere şi evoluţie.

În acest proces de autocunoaştere, toate s-au aşezat mai bine după ce am luat contactul cu cărţile Herald şi, mai ales, cu învăţăturile milenare şi pline de înţelepciune ale Tibetului. De atunci, ceva s-a schimbat puternic în mine. După lectura primelor cărţi am realizat că am descoperit la editură o comoară spirituală rară şi preţioasă. M-am simţit ca un pirat confuz, în derivă pe mare, care a dat întâmplător peste o insulă plină de nestemate şi bijuterii spirituale. Aveam de ales să merg mai departe în derivă sau să rămân pe insulă şi să umplu corabia minţii şi a inimii cu cunoaşterea care să îmi transforme viaţa. Între timp am avut oportunitatea să lucrez pentru editură si să am şansa să fac o asemenea comoară cunoscută, comunicată, să contribui la harta către cărţile/insula de pace şi bijuterii spirituale Herald.

Interesant. Poţi să dezvolţi puţin despre preocupările şi căutările tale?

vlad2ElvetiaDa. În cele din urmă totul s-a accelerat în viaţa mea şi cu timpul am avut şansa să cunosc din ce în ce mai mulţi oameni care să mă inspire, oameni dragi care au devenit modele de viaţă pentru mine. După ce am asistat la câteva prelegeri buddhiste la centrul Seeds for Happiness, la scurt timp mi s-a oferit oportunitatea să merg pentru o lună în Elveţia la un Centru de Înalte Studii Tibetane şi să asist direct la învăţături.

La centrul din Elveţia, de la „Muntele Pelerinului”, am avut bucuria şi onoarea să intru în contact cu Învăţăturile valoroase ale Lam Rim–ului,  Calea Graduală către Iluminare, un text compus de un mare Maestru tibetan numit Je Tsongkhapa. Aceste învăţături au fost transmise de Gonsar Tulku Rinpoche, directorul spiritual al centrului, cel mai apropiat discipol al lui Geshe Rabten Rinpoche, un pionier al buddhismului tibetan în Europa. Ambii Maeştri au cărţi publicate şi în limba română, la editura Herald.

După luna petrecută în Elveţia am avut şansa să merg la Milano, pentru o conferinţă deosebită cu Sanctitatea Sa Dalai Lama.

vlad3studiiDe atunci, totul a devenit mai clar pentru mine şi m-am hotărât să îmi dedic mai mult timp studiului învăţăturilor buddhiste. Astfel, întâlnirea cu Dharma mi-a deschis noi perspective şi m-a făcut să trec la aprofundarea înţelegerii învăţăturilor primite, prin studii în afara ţării. Acum drumul meu continuă în Austria, la centrul de studii tibetane Tashi Rabten, unul dintre primele centre buddhiste deschise în Europa. 

Sunt foarte atras de învăţătura buddhistă şi cred că în acest moment este calea cea mai potrivită nevoilor mele, aceea de a descoperi secretul fericirii şi eliminarea cauzelor suferinţei. Mă simt inspirat şi atras de chipul senin şi calm al călugărilor în robele de şofran. Vreau să dobândesc şi eu ceea ce ei au descoperit. Mă simt inspirat să dedic mult mai mult timp meditaţiei şi reflecţiei interioare, pentru a afla cine sunt, de ce există atâta suferinţă în lume şi care este rolul meu în societate. Pentru ceea ce mă interesează să fac, modelul meu demn de urmat este Buddha, cel care a atins perfecta iluminare şi eliberarea de suferinţă acum 2500 de ani.

Ai spus că ţi-ai descoperit dorinţa asta de a porni într-o călătorie de autocunoaştere citind sau participând la câteva conferinţe. În afară de asta şi de liderii spirituali cunoscuţi şi pomeniţi de tine, există o persoană care te inspiră, sau mai multe?

Aşa este. Procesul de transformare s-a accentuat în urma unor interacţiuni cu oameni luminaţi şi înţelepţi care au aprins în mine scânteia de care aveam nevoie să pornesc mai serios în această călătorie. În afară de aceste interacţiuni valoroase despre care am vorbit mai sus, există şi alte persoane importante în viaţa mea, care m-au inspirat şi mă inspiră în continuare.

vlad4oameniAş putea să îl pomenesc aici pe domnul Mihai Popa Radu, fondatorul Centrului Seeds for Happiness şi coach-ul anului în 2008 şi 2009 în România. Apoi, aş vrea să mai menţionez şi câţiva prieteni şi foşti colegi de la editura Herald, cum ar fi domnul Aurelian Scrima, directorul editurii şi Victor Scrima, fostul meu şef şi directorul de marketing, oameni cu care am interacţionat mult în ultimul an, înainte să plec la studii în Austria. Sunt profund recunoscător pentru tot ce am învăţat de la ei şi învăţ în continuare, calităţi cum ar fi modestia, generozitatea, căldura, etica, efortul conştient, prietenia simplă şi fără aşteptări.

Mărturisesc faptul că această listă este cu mult, mult mai lungă, iar de când sunt interesat de spiritualitate am cunoscut mulţi oameni extraordinari cu care m-am împrietenit şi menţin o legătura activă. Menţionez câteva nume: Miruna Meiroşu, PR la editura Curtea Veche, Otilia Mantelers, trainer parenting, Mihail Musat – fondator Părinţi Autentici, Carmen Musat Coman, editura Cununi de Stele, Radu Dorobant şi Vlad Dogărescu cunoscuţi când lucram la  GoodCompany.ro, Nicolae Darie  şi lista continuă.

De ceva timp sunt foarte bucuros să îmi găsesc şi o adevărată inspiraţie în bunii mei părinţi. Relaţia mea cu ei se transformă, încep să îi cunosc şi să îi înţeleg mai bine. Îmi pare rău că nu am fost aşa deschis tot timpul, sunt nişte oameni atât de buni, simpli, calzi şi extraordinari, cărora le datorez enorm.

Îmi poţi spune, măcar pe scurt, ce înseamnă un centru de studii tibetane? Ce înveţi acolo şi care este programul unei zile?

Desigur, mulţumesc de întrebare. Voi încerca să fiu cât mai scurt. Un centru de studii tibetane autentic se axează pe studiul şi transmiterea pură a învăţăturilor lui Buddha astfel încât mintea să fie suspusă unei transformări pozitive şi complete. Este important contextul, de aceea centrul de aici presupune un regim de învăţare monastic, tradiţional, similar cu programul şi materiile studiate în marile universităţi monastice din Tibet şi India. Regulile de moralitate, disciplină, practicile şi rugăciunile zilnice în templu au un rol important în acest proces.

Când vine vorba de studii, de când am ajuns aici am fost primit la grupa de începători şi ne axăm foarte mult pe învăţarea limbii tibetane şi a celor mai importante texte din Dharma.

vlad5prayersDe exemplu programul unei zile este rezumat astfel: la ora 8 dimineaţa avem micul dejun, între 8:30 şi 9:15 mergem în templu pentru rugăciuni şi după ora 9:30 până la ora 12:00 avem ore de studiu împreună cu alţi studenţi tineri şi călugări. La aceste ore avem un profesor călugăr de origine cehă, erudit şi răbdător cu noi. La ora 12:00 sună clopoţelul pentru masa de prânz, mâncăm, ajutăm în bucătărie şi se face deja ora 13. Între 13:00 şi 14:30 avem pauză, dar de obicei apar multe alte treburi gospodăreşti de care să ne ocupăm. Apoi, după ora 14:30, avem din nou ore de limbă tibetană, apoi între orele 16:00 şi 18:00 mergem în templu pentru a asista la dezbaterile filosofice purtate de călugări şi pentru a recita texte sacre. Între orele 18:00 şi 18:45 avem rugăciunile de seară, apoi la ora 19:00 mergem la cină. După ora 20:00 programul este liber, însă de cele mai multe ori timpul este folosit pentru studiu şi alte practici, cum ar fi recitarea de mantre, plimbări în jurul stupei şamd. Acest program este zilnic, cu unele excepţii, cum ar fi lunea când avem liber, sau când avem anumite ritualuri puja care au loc toată ziua în templu, în anumite zile speciale, cum ar fi lună plină, etc.

Pentru cineva care ar fi interesat de învăţăturile tibetane, ai putea recomanda 3 cărţi de început?

Sigur. Pot să menţionez titlurile care mi-au căzut în mână când devenisem puţin interesat. Primul ar fi „Comorile Dharmei” scris de Geshe Rabten Rinpoche, apoi recomand cu interes oricărui începător volumul „Buddhismul şi viaţa” scris de Gonsar Tulku Rinpoche şi volumul „Esenţa doctrinei buddhiste” de acelaşi autor.

Aceste titluri sunt accesibile oricui şi sunt scrise într-un limbaj simplu, deloc complex. Oricum, există din ce în ce mai multe cărţi pe această tematică şi sunt de părere că fiecare va atrage cartea/autorul de care are nevoie, în funcţie de ce căutăm şi cu ce/cine rezonăm. Eu am făcut simple recomandări, fiecare e liber să aleagă. Rugămintea mea este ca fiecare să îşi aleagă cartea cu atenţie, deoarece sunt şi multe cărţi care par Dharma, dar nu sunt decât pierdere de vreme, sau mai mult, sunt cărţi care ne pot mări confuzia şi din care putem învăţa lucruri departe de adevărata învăţătură a lui Buddha şi a Marilor Maeştrii din trecut. Din păcate, în zilele noastre există din ce în ce mai multe influenţe „New Age”.

Poţi, te rog, să detaliezi ultima afirmaţie? Cum ar putea cititorii noştri să evite confuzia şi să aleagă sursa de documentare potrivită?

Da, după cum spuneam, sunt multe influenţe new age, un fel de pseudo-spiritualitate. Este greu să ne dăm seama de graniţa între o spiritualitate autentică şi confuzie. De cele mai multe ori aceste cărţi par foarte credibile pentru că sursa lor este una corectă însă mesajul este diluat. Aceşti autori studiază pentru câţiva ani anumite tradiţii spirituale, apoi datorită unor interese comerciale, lipsă de răbdare sau fugă după succes, decid să publice cărţi. Adevărul transmis de ei este diluat, precum un comerciant de miere sau vin care diluează produsul cu apă ca să vândă mai mult şi să scoată un profit mai mare. Aşa şi aceşti autori, diluează mesajul lor cu tot felul de artificii subtile, şi totul devine un cocktail new age. Din păcate, în zilele noastre sunt foarte multe cărţi scrise într-un limbaj frumos şi credibil, însă în spatele acestor pagini stau oameni care poate îşi bat soţia sau copilul acasă, dar care sunt doar foarte buni sfătuitori.

vlad7booksDe aceea recomand, înainte de a citi o carte, să vă interesaţi de autor şi să încercaţi să vă puneţi întrebarea: Este acest om un exemplu bun de urmat în societate, mă inspiră cu ceva? Mai mult decât atât, dacă reprezintă o anumită tradiţie spirituală, modul în care el a primit cunoaşterea trebuie sa curgă de pe o linie pură de transmisie, de la Maestru la discipol şi întotdeauna sub atenta sa îndrumare. Exact cum un student la medicină urmează cu precizie instrucţiunile profesorilor săi înainte de a-şi exercita profesia. În cazul în care citim autori “iluminaţi” peste noapte, cu un cv spiritual inventat şi cu o pagină de internet atrăgătoare, este bine să cercetăm dacă sursa celor transmise de aceştia are vreo veridicitate. Este foarte important să înţelegem cât de important este să ne încredem în persoanele potrivite, altfel putem ajunge pe mâna unor impostori spirituali şi este posibil să ne pierdem mult timp preţios din viaţă.

Ţi-ai dori să vizitezi Tibetul?

Da, mi-aş dori foarte mult să merg pe „acoperişul lumii”, pe platoul alb şi culmile înalte ale Munţilor Himalaya. Din păcate, în zilele noastre, din cauza nefericitei invazii chineze din 1959, Tibetul a mai pierdut din bogăţia spirituală, cum ar fi multe mari Mânăstiri consacrate.

Cu toate acestea, încă merită din plin să vizitezi Tibetul cel puţin o dată. Citesc des din viaţa Marilor Maeştri tibetani şi despre marile universităţi monastice din Tibet şi mă simt inspirat să calc pe urmele acestor fiinţe. Mă simt inspirat  să vizitez locurile unde s-au născut, au trăit, au învăţat, au meditat şi au atins mari realizări. Sunt foarte atras să vizitez peşterile de meditaţie despre care tot aud. Pentru mine o astfel de vizită are mai puţin un interes turistic şi mai mult un interes cultural – spiritual. Aş merge acolo într-un pelerinaj alături de un ghid care cunoaşte şi poate reda îndeaproape atmosfera şi povestea despre lumea nevăzută a Tibetului.

Ştiu mai multe persoane care aleg sa călătorească pentru a se cunoaşte sau a se redescoperi, ce părere ai despre asta?

Da, aşa este, şi eu am mulţi prieteni care păşesc pe acest drum, aşa că înţeleg puţin fenomenul. Totuşi am păreri împărţite despre această alegere şi voi încerca să dezvolt puţin. Felicit şi mă bucur de fiecare dată când întâlnesc oameni care aleg să iasă din zona de confort, să facă ceva nou şi diferit, să păşească pe drumul cunoaşterii. Este extraordinar şi o adevărată inspiraţie când priveşti un om în ochi şi îi vezi hotărârea clară că vrea să trăiască diferit, mai bine, liber şi cu mai mult curaj.

Sunt multe drumuri pe care putem păşi spre cunoaşterea lăuntrică… În cazul de faţă, când vine vorba de a călători, cred că poate fi atât un proces de transformare puternic, cât şi o ocazie să ne pierdem vremea şi să ne cheltuim banii. De ce spun asta?! În primul rând, consider că înainte de a pleca într-o călătorie cel mai important lucru este motivaţia, de ce facem asta, care este scopul. Cu cât scopul este  mai clar şi îndreptat către cunoaştere, cu atât obţinem ceea ne dorim. De preferat, aş recomanda o călătorie gen „pelerinaj”. În cazul în care motivaţia noastră este una pur şi simplu turistică, să ne plimbăm pe ici, pe acolo, să facem poze, să ne bronzăm puţin şi să ne relaxăm, să mai urcăm pe un munte, să ne mai aprindem o ţigară sau să bem o bere şi apoi să ne întoarcem acasă, nu facem decât să ne pierdem timpul, atât de scurt şi preţios, cât şi finanţele. Dacă însă plecăm în lume cu intenţia unei călătorii iniţiatice, cu gândul de a vizita locuri puternic încărcate spiritual, plecăm deschişi la minte şi la inimă să ne apropriem mai mult de noi înşine, avem toate şansele să dăm timpului nostru un sens mai înalt. Putem extrage ceva valoros dintr-o astfel de călătorie chiar dacă călătorim doar 5 km, atât de importantă este motivaţia!

vlad6MontBlancMai simt nevoia să adaug încă alte câteva lucruri care îmi vin în minte acum, când mai gândesc la cei care tânjesc cam mult după călătorii. Poate greşesc, însă de multe ori am impresia că o parte dintre cei care călătoresc fug de ei înşişi, fug de o confruntare lăuntrică şi caută mereu ceva nou de făcut, de vizitat, orice în afara lor, care să le aducă ceva plăcere şi fericire, un alt vis ambalat frumos. Trăim de multe ori în iluzia că dacă plecăm în altă ţară, pe alt continent, insulă sau chiar planetă, totul va fi altfel, vom fi mai fericiţi şi mai echilibraţi. Din păcate, de cele mai multe ori, plecăm la drum, ajungem acolo, ne bucurăm de nou sau uităm de anumite griji şi probleme pentru câteva clipe, pentru ca apoi iar să ne trezim la fel, cu aceeaşi minte şi insatisfacţii, neîmpliniri personale cotidiene.  De aceea cred că este bine să contemplăm mult înainte de a pleca într-o călătorie pentru a afla care este scopul, este important să ne întrebăm dacă vrem să fugim de ceva anume cu impresia că „acolo undeva” va fi mai bine, „vom fi mai fericiţi” . Dacă am bifat cel puţin aceste câteva întrebări pe listă şi ne reamintim că plecăm doar  într-o continuitate a parcursului nostru spiritual şi ne dăm seama că nu fugim, călătoria noastră ne va aduce multe surprize plăcute, pe toate planurile.

Îţi mulţumesc mult pentru interviu şi sper să fie de folos celor care îl vor citi! La mulţi ani 2014! Fie ca  în 2014 să folosim înţelepciunea acumulată în 2013, pentru un an nou cu mai puţină ură, egoism, mândrie şi cu mai multă iubire dăruită şi împărtăşită, compasiune, răbdare, veselie în inimă, înţelegere şi blândeţe cu semenii noştri.

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.