O cunoşti pe Ina? Cum, încă nu o cunoşti? Dar sigur ai citit ceva scris de ea, spune-mi că ai făcut-o! Pentru că, după ce vei citi, vei dori să cunoşti fata din spatele textelor care te fac să râzi, fata care s-a îndrăgostit la un moment dat de Budapesta, fata care ne-a explicat cum arată Thailanda vs o olteancă, cea care ne-a lăsat baltă cu toată povestea în care ar fi trebuit să ne explice cum poţi să-i rupi mamă-ti picioarele în doar patru zile, la Paris dar şi fata care s-a hotărât să plece pe motor până în Rusia şi… s-a dus. S-a şi întors şi, după ce ne-am rugat cu toţii de ea în cor să ne povestească cum a fost, iată că poveştile au început să curgă. Aşa cum spune chiar ea: „A trecut ceva vreme de atunci, dar îmi trebuia nişte timp între momentul când mi-a îngheţat sufletul în mine de spaimă şi cel când pot să fac haz de necaz. Nu? (…) Vezi mneata? E ca în filmele celea când eroul principal e bătrân şi-ţi povesteşte din tinereţe: ştii deja că a scăpat cu bine…”

Ca noi toţi, Ina iubeşte să călătorească. În plus e mare amatoare de concerte şi, pe ideea asta, mi-a făcut cea mai frumoasă surpriză, atunci când am călătorit împreună pe tot parcursul Dunării. Şi atât călătoria aceasta, cât şi cea făcută cu un an înainte, până prin Elveţia şi înapoi, au fost două dintre cele mai frumoase călătorii moto pe care le-am făcut vreodată. Şi nu pentru că am plecat doar noi, două fete dilii, pe motociclete, ci pentru că am descoperit o prietenă aşa cum n-am mai avut din şcoală şi liceu, o persoană cu care să râd până la limita aceea în care simt că mai am puţin şi mă iau de mână cu bebeluşii.

Aşa cum e în viaţă, aşa e şi în scris. Plină de poante, bancuri, umor şi autoironie. De aceea îţi spun că ar trebui să o cunoşti. Pariez că i-ar fi puţin dificil să întâlnească personal cele câteva mii de cititori care ne calcă pragul online, dar o vei găsi şi o vei recunoaşte printre rânduri, râzând de sine, râzând la necazuri şi ştiind foarte bine că fericirea e un lucru mărunt.

Astăzi e ziua Inei. Am uitat cât împlineşte şi cred că asta e cel mai puţin important. Am declarat-o al doilea copil al nostru sau, ca să respect adevărul istoric, alţii au presupus asta dar, deşi vă jur că nu e chiar atât de mare diferenţa dintre noi, eu tot o să o adopt. Pentru că mi-e dragă şi pentru că astăzi şi în fiecare zi îi doresc să îşi păstreze bucuria de a trăi şi umorul, să fie fericită şi iubită aşa cum merită să fie şi, nu în ultimul rând, să nu uite să împărtăşească cu la fel de multă prospeţime, impresiile şi păţaniile ei de prin lumea mare.

La mulţi ani, Ina!

Roxana, Alex şi Petra

Şi, nu în ultimul rând, un mesaj de la Lorena:

Draga Ina,

Au trecut deja câţiva ani buni de când ne-am cunoscut în autocarul care ne ducea spre Bulgaria şi în care ne-am apropiat vorbind despre motociclete. Mi-au placut firea ta deschisă, veselia şi tonicitatea ta.

Apoi am fost partenere de drum cu mai multe ocazii, dintre care cea mai de pomină a fost călătoria spre Timişoara cu oprire în Oradea şi întoarcere pe la Dunare. Ne leagă multe amintiri care acum ne aduc zâmbetul pe buze ori de câte ori le rememorăm. Mi-a plăcut simţul tău de orientare şi, deşi uneori mai erai cu capul în nori şi nu te mai uitai în oglinzi să vezi dacă mai sunt şi eu în urma ta, nu m-am simţit niciodată în nesiguranţă când am călătorit doar noi două. Poate vom mai avea ocazia să facem ture din astea memorabile.

Azi, de ziua ta, îmi doresc să te văd debordând de energie şi de veselie. Să ne povesteşti cu ochii sclipind de bucurie despre viitoarele tale călătorii pe care ni le vei relata în stilul tău inconfundabil. Să ciocnim un pahar în cinstea ta şi să-ţi urăm tot ce-i mai bun pe lumea asta.

La mulţi ani!

Lorena

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!