Călare spre Rusia (II)

Te-am lăsat în Moldova. Hurducăind prin gropi, căutând graniţa cu Ucraina. A trecut ceva vreme de atunci, dar îmi trebuia nişte timp între momentul când mi-a îngheţat sufletul în mine de spaimă şi cel când pot să fac haz de necaz. Nu? Să purcedem la drum, e cale lungă, să ne-ajungă până nimerim la destinaţie. Vezi mneata? E ca în filmele celea când eroul principal e bătrân şi-ţi povesteşte din tinereţe: ştii deja că a scăpat cu bine… Revenind la Moldova noastră… A lor. A nepoţilor lor. A nepoţilor ruşilor… Pardon, să nu cobesc. Căutam ieşirea către Soroca. Ţi-am zis poate că la turul ăsta m-am lăsat pe mâna prietenului care plănuise totul: traseu, vămi, câte zile călare ne trebuie, etc. Aşa că omul a zis că ieşim pe acolo, pe acolo e pod. Bun. Ne îndreptăm hotărât către Soroca, drumul destul de semnalizat. Ne-am împrietenit într-o benzinărie cu un Bogdan, era de treabă. Ne-a întrebat pe unde ne ducem şi că, dacă avem probleme în...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Ina a absolvit psihologia şi după un parcurs profesional în câteva multinaţionale, a ales să-şi asorteze studiile cu munca absolvind astfel şi un master în comunicare. De călătorit e îndrăgostită de când era copil, de aceea a decis să împărtăşească impresii din incursiunile sale.