Englezii şi mâncarea lor – atunci şi acum – în Londra sau nu (3)

Apăi dragii moşului, pardon, ai babei, am ajuns şi la acel moment culminant în povestea mâncării la englezi, la ce au ei bun de mâncare căci, după cum îi spuneam lui Ionuţ Rotaru, nu-i dracul chiar atât de negru şi, nu, nu mă refer la fish and chips.

Dacă ar fi după mine, aş zice că fish and chips este cea mai mare nenorocire de pe faţa pământului. Şi teroarea zilelor mele de vineri din Anglia. Ajunsesem în asemenea hal încât muncitorii englezi făceau mişto de mine în fiecare vineri când, la prânz, se servea invariabil fish and chips. Adică, o bucată de peşte alb prăjit într-un fel de pane, în foarte mult ulei, care ajungea ca o pastă grasă şi extrem de scârboasă, servită pe nişte cartofi complet fără gust şi cu o constistenţă de carton. Brrrr.....

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Traducător la bază cu actoria în suflet, Anca, zisă Akafix, a găsit în călătorii o îmbinare a multor dorinţe şi pasiuni şi cocheteaza cu scrisul pe blogul ei şi pe la prieteni, cu gândul şi inima la minunile lumii şi la oamenii săi.