Dincolo de Veliko Tarnovo (1) – Bacho Kiro

3 ATRACŢII ÎN APROPIERE DE VELIKO TARNOVO (1)

Au trecut aproape nouă luni de când am petrecut câteva zile frumoase în Bulgaria, în zona Veliko Tarnovo – Arbanasi.

Pentru că ne cazaserăm în Arbanasi, iar Veliko Tarnovo era deja bătut de câteva ori bune la picior, ba mai mult, pentru că eram şi doi motociclişti în mica trupă, ne-a mânat dorul de ducă spre alte atracţii din apropiere. Într-o singură zi am făcut un tur care a cuprins peştera Bacho Kiro, vechiul sat Bozhenci/Bojentsi şi muzeul etnografic în aer liber Etara.

Ideal ar fi fost ca într-o zi să le facem doar pe primele două pentru că, negrăbindu-ne noi prea tare, la Etara am ajuns spre finalul zilei, când nu mai mişca nimic pe acolo. Astăzi vă voi duce în peşteră, urmând ca într-un episod viitor să vă povestesc despre partea autentică sau… frumos păstrată a Bulgariei.

UN TRASEU ÎN APROPIERE DE VELIKO ŞI CUGETĂRI CU TENTĂ EROTICĂ DESPRE PEŞTERI – BACHO KIRO

După ce am revăzut fotografiile lui Alex şi mi-am adus aminte cât de cât de vizita în peşteră, m-am gândit că îmi va fi greu să nu dau o tonalitate erotică acestui articol. Peşterile sunt incitante, trebuie să recunoaşteţi. Sunt ascunse, întunecoase, secretoase, cu tot felul de pliuri, rotunjimi şi forme alunecoase, veşic umede, stârnind imaginaţia speologilor – ştiţi şi voi cu ce nume vin pentru a denumi numeroasele formaţiuni calcaroase (un exemplu: toboganul urşilor)! Când intri în ele te simţi privilegiat, explorator, te încearcă o emoţie şi o bucurie pe care o putem compara cu aceea a unui preludiu, cu tatonări şi o uşoară frică, cu senzaţia neprevăzutului.

După ce am terminat de explicat toată chestia asta minunatului meu soţ la ceas de seară, replica a fost lipsită de poezie: da măi, da’ e rece! Aşa că nu ştiu, poate că nu e chiar atât de erotic pe cât mi se pare mine. Ba mai rău,  de cele mai multe ori peşterile renumite şi amenajate se vizitează în cârduri mari de oameni, aplecaţi de spate, cu nasul inevitabil în fundul celor din faţă. Acum depinde de fund, dar care o fi şansa?

La Bacho Kiro am avut totuşi noroc. Nu mai era nimeni şi a trebuit să plătim ceva mai mult ca să intre ghidul doar cu două familii, cât eram noi, dar a meritat! Nu am reuşit să înţelegem mare lucru pentru că omul nu ştia engleză, a încercat să o dea pe rusă, dar nici pe asta nu o ştia bine! Aşa că m-am mulţumit cu văzutul, cu experimentarea sentimentelor de mai sus, iar Alex şi-a făcut de cap cu fotografiatul. O să vă las să decideţi singuri cu ce seamănă interiorul pământului! Sau să vă bucuraţi pur şi simplu de privelişte, atât din interior cât şi din împrejurimi.

Mai multe detalii practice şi câteva completări găsiţi la finalul galeriei foto.

Superstiţii şi obiceiuri proaste:

Data viitoare poate o luăm pe jos:

Citeşte şi episodul 2.

BINE DE ŞTIUT

Unde este

La Peştera Bacho Kiro se ajunge pe drumul dinspre Veliko Tarnovo (sau Ruse, dacă veniţi direct) spre Stara Zagora şi se află în regiunea Dryanovo. În acelaşi loc se află şi mânăstirea Sf. Arhanghel Mihail.

Este prima peşteră electrificată din Bulgaria (1938) şi se spune că în ea s-au găsit cele mai vechi urme de viaţă din Peninsula Balcanică. Poartă porecla profesorului şi revoluţionarului Kiro Petrov Zanev despre care am aflat şi eu ulterior şi puteţi citi mai multe la o simplă căutare pe Google.

Când este deschisă

Programul oficial spune că e deschisă zilnic, de la 10:00 la 16:00, din noiembrie până în martie, şi până la 18:00 în restul lunilor. 4 leva de adult şi 2 leva de copil pentru ruta lungă – cu nota că în aprilie am plătit mai mult ca să intre ghidul doar cu noi.

Ce se mai poate vedea în zonă – citeşte pe situl municipalităţii (Da, voilà de vezi că au aşa ceva).

Alte poveşti despre peşteri

Despre Peştera Muierilor în articolul Weekend în România: Horezu 

Peştera de la Meziad 

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.