Poveşti cu biserici săseşti: Viscri

Când mergi spre Viscri, e greu să te concentrezi asupra drumului destul de stricat pentru că aproape nu-ţi mai poţi lua ochii de la peisaj. Soluţia este să te opreşti, să-ţi saturi ochii cu verdele dealurilor, să te pătrunzi de liniştea aceea binefăcătoare întreruptă doar de sunetul gâzelor şi al oiţelor care pasc netulburate şi să inspiri adânc parfumul ierburilor încinse de soare înainte de a-ţi continua drumul. DSC_4007 DSC_3999Dacă ai copilărit la ţară la bunici, atunci satul Viscri îţi va părea cu siguranţă familiar şi nu vei fi deloc surprins de localnicii care te salută sau de cârdurile de raţe, gâşte şi găini care îşi văd liniştite de programul de ciugulit. Pe la porţi, femei î...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Lorena este absolventă de filologie şi lucrează ca traducător. Călătoreşte pentru că îi place să descopere locuri, să cunoască oameni şi să experimenteze lucruri noi. Pentru ea călătoria este o sursă nepreţuită de cunoaştere şi se bucură să îşi împărtăşească impresiile de drum cu alţi călători din lumea mare.