Dacă aş putea picta aerul, aş înmuia pensula în tuş negru, aş lăsa încheietura mâinii moale şi aş ridica către cer linii profunde, contorsionate, întunecate. Trunchiuri de copaci încă ude de frig şi ploi s-ar contura stinghere şi sumbre pe un fundal de un verde strălucitor, aplicat uniform pe pământul fertil. Apoi aş amesteca verdele crud cu picături de rouă şi l-aş aplica precum un pointilist nervos, de-a lungul crengilor ascuţite, în tuşe transparente care să lase lumina să se strecoare prin ele, golindu-le de materie şi înfăţişându-le în nuditatea nervurilor fragile, ca de început de viaţă. Aş fi apoi în stare să adun un batalion de bondari murdari de galben pe picioare, pentru a reuşi să împrăştii vibraţia solară peste suprafeţele infinite ale câmpurilor de rapiţă. Dacă aş putea scrie poezie, aş căuta cuvinte care renasc şi se redescoperă cu fiecare nouă primăvară. Consoane serioase şi hotărâte s-ar îmbina cu vocale vii, jucăuşe, cuvinte parfumate ar tremura emoţionate pe crengu...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.