O călătorie culinară prin Maroc

O călătorie culinară prin Maroc

Acum după ce ecourile Povestirilor din LumeaMare s-au stins, poate că este momentul potrivit pentru a face o incursiune culinară în bucătăria marocană.

Am avut mari dificultăţi în a alege ceva specific Marocului. Evident că primul imbold a fost cuş-cuş, dar evident logistica şi locul nu ar fi reuşit să se împletească cum trebuie.

Aşa că am ales ceva simplu, plin de arome orientale: Zaalouk, Taktouka alături de o delicioasă pâine marocană cu măsline.

Să începem cu începutul: pâinea marocană cu măsline.

Nu a fost prima dată când am făcut pâine, dar de data aceasta am încercat să uit obiceiurile deja bine înfipte între neuroni şi am urmărit fidel reţeta marocană.

Întăi am”‘activat” drojdia (evident că pe pacheţelul de drojdie scria NU DIZOLVAŢI, REUŞITĂ SIGURĂ), adică am făcut exact pe dos: amestecăm o lingură de drojdie cu o linguriţă de zahăr şi un pic de apă călduţă. Agităm uşor şi lăsăm 5 minute, când vom avea nişte mici vulcani noroioşi (evident exagerez) în bucătărie. Peste drojdia “activată” se adaugă 1 cană şi jumătate de apă călduţă, 3 linguri de ulei de măsline, 2 linguri de cimbru şi o linguriţă de sare. Amestecăm uşor şi începem să adăugăm, amestecând continuu, 3 cani de făină (o să fie un pic mai mult sau mai puţin în funcţie de făina pe care o folosiţi).  Nu vă speriaţi, chestia lipicioasă obţinută va fi la un moment dat pâine. Se adaugă 200 g măsline negre (fără sâmburi) tăiate în bucăţi mari, se amestecă uşor şi se lasă în vasul acoperit, la loc călduţ o jumătate de oră. După jumătatea de oră, volumul trebuie să se fi dublat. Se răstoarnă pe masa presărată înainte cu făină şi se frământă timp de 10 minute, adăugând făină la nevoie.

Evident că puteam folosi mijloace mecanizate (vezi maşina de pâine), dar vrem să se mai vadă şi să se simtă măslinele. Obţinem un aluat maleabil pe care-l impărţim după cât de mare vrem să fie pâinea. Putem face baghete, chifle şi ce ne mai trece prin cap. Întindem aluatul cu sucitorul şi apoi îl rulăm în forma dorită. Cu un cuţit ascuţit facem nişte mici crestături. Punem în tavă, acoperim şi lăsăm la crescut încă o jumătate de oră.

Între timp încălzim cuptorul la 200°C, după care introducem pâinea în cuptor şi o lăsăm 30 de minute sau până e gata.

Dacă aş fi povestit-o în timp real acum mă duceam la culcare. Ceea ce evident voi face după ce scriu postul, deci să continuăm.

Zaalouk, sau mai pe româneşte zacuscă marocană. Începem cu o  vânătă mare pe care o facem zebră, după care o tăiem cubuleţe. Punem cubuleţele la fiert în apă cu sare pentru o jumătate de oră, după care le scoatem  într-o sită şi îndepărtăm pe cât posibil cât mai multă apă, prin presare cu o lingură.

Într-o tigaie adăugăm 2 linguri ulei de măsline, 3 roşii mari fără pieliţă şi tăiate cubuleţe, aruncăm peste ele vinetele fierte şi le asezonăm cu un mănunchi de miresme: 1 lingură de usturoi mărunţit, 1 linguriţă de cumin, 1 linguriţă de boia de ardei dulce, 1 jumătate de lingurăţă de sare, piper după gust. Ca să fim în ton cu natura aruncăm un sfert de cană de pătrunjel verde şi un sfert de cană de coriandru verde.  Amestecăm şi lăsăm pe foc mediu 25-30 minute. Între timp nu ne vom odihni ci vom zdrobi cu o lingură de lemn amestecul din tigaie. Cu 5 minute înainte de a opri focul adăugăm o linguriţă de oţet. Amestecăm şi gata. Se poate mânca rece sau caldă funcţie de anotimp (sau orele zilei :=)).

Şi în final Taktouka sau mai pe româneşte …. nu ştiu… salată marocană cu roşii şi ardei.

Este o salată de legume – cubuleţe. Tăiem o ceapă mare, un ardei verde mare (pentru că reţeta mea a fost multiplicată – am folosit pe lângă cel verde, ardei galben şi roşu), 3 roşii fără pieliţă în cubuleţe. Într-o tigaie punem 2 linguri de ulei şi asezonăm cu câte 1 linguriţă piper, sare, boia de ardei dulce, usturoi tocat, usturoi tocat (nu e greşeală sunt 2 linguriţe).  Călim timp de 5 minute, după care adăugăm roşiile şi lăsăm pe foc mediu 10 minute. Adăugăm ardeiul, amestecăm şi mai lăsăm 20 minute. Gata.

Ceea ce a rezultat în final au apreciat participanţii la Povestiri din LumeaMare ediţia a 5-a.

Nu pot să nu mă bucur şi de aprecierea unui bun prieten, cu “vechime” în ale bucătăritului Adi Hădean:

“Și mai cred că Alex are simţ în bucătărie, am mâncat nişte mâncăruri africane făcute de el, absolut delicioase.”

Mulţumesc tuturor pentru încredere!

Poftă bună!

De profesie farmacist, Alexandru este pasionat de fotografie și gastronomie. Sunt două hobby-uri care de multe ori se împletesc foarte bine. Îi place să călătorească, să surprindă prin lentila aparatului natura, oamenii şi locurile pe care le descoperă.