Festivalul Artelor şi Multiculturalismului la Cluj

Festivalul Artelor şi Multiculturalismului la Cluj

Cred că o spun a mia oara dar da, sunt o idealistă şi o naivă. Acestea fiind declarate, am curajul să vă spun că eu chiar cred că orice ţară din lume ar trebui să încurajeze păstrarea identităţii comunităţilor, să accepte faptul că istoria ne-a amestecat şi că migrarea dintr-un loc în altul e un fenomen absolut natural, că dacă sunt maghiar sau palestinian nu trebuie să devin 100% român doar pentru că trăiesc în România. Când am fost în tabăra de călărie din Harghita am văzut cum copiii maghiari (care fac română la şcoală) nu vorbeau decât în maghiară. Şi nu pentru că nu şi-ar fi dorit, chiar făceau eforturi să comunice cu mine în română, dar nu prea reuşeau. Nu m-a deranjat personal acest aspect, m-am gândit doar că nu e spre binele lor, că rivalităţile şi aversiunea aceasta care există uneori între comunităţi nu duce la nimic bun. Copiii ăştia ar putea foarte bine să rămână mândri că sunt maghiari şi să stăpânească o limbă străină, cum ar fi româna, pentru a se descurca mai bine şi a nu rămâne limitaţi într-un cerc vicios.

Discuţia poate fi lungă aşa că să vă spun de unde am pornit. După cum ştiţi am adoptat Clujul. Şi m-am bucurat foarte mult atunci când am citit despre Festivalul Artelor şi Multiculturalismului care începe acolo, de mâine. Am citit pe site-ul oficial că oraşul Cluj este al patrulea din România în ceea ce priveşte diversitatea etnică. Apropo, ştie cineva care sunt primele 3 oraşe? Acest festival va aduna la un loc comunităţile de armeni, chinezi, japonezi, basarabeni, maghiari, palestinieni şi aşa mai departe. O mică lume mare într-un singur oraş! Programul se anunţă interesant, îl puteţi găsi aici.

De ce v-am scris asta? Pentru că eu nu pot ajunge deşi mi-aş fi dorit şi pentru că aş fi extrem de bucuroasă dacă cineva s-ar oferi să ne povestească, săptămâna viitoare, cum a fost – sau să ne trimită măcar nişte poze. Găsim un ambasador în Cluj, dornic să participe la Festivalul Artelor şi Multiculturalismului? 😀

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!

Fondatoare a blogului LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. Ulterior a studiat fotografia și a devenit licențiată în Grafică, la Universitatea Națională de Arte. Interesată de ecoturism, natură și conservare, Roxana scrie și desenează, inspirată de propriile călătorii, de natură, dar și de istoria artei.