După info trip-ul din Egipt am fost invitată să vorbesc la conferinţa de presă cu ocazia deschiderii târgului de turism. Şi m-am trezit eu acolo spunând cu toată sinceritatea, către jurnalişti, că nu sunt un om care merge la all inclusive de bună voie şi că prefer altă modalitate de a călători. Ce să zic, minunat mod de a-mi arăta recunoştinţa faţă de cei care s-au zbătut să ne ţină în puf timp de câteva zile!

Şi totuşi acesta este adevărul. Am fost o singură dată într-o vacanţă all inclusive, când LumeaMică nu avea nici măcar doi ani şi, ca să vă spun sincer, mi-a prins tare bine relaxarea şi sentimentul ăla că nu trebuie să îmi bat capul cu nimic. Dar n-am mai repetat experienţa, mi s-a părut absolut înfricoşătoare ideea că eşti prins undeva într-o oază, în jurul tău nefiind nimic de făcut, nimic autentic, nimic de văzut. Cel puţin aşa era acolo, în Turcia.

În Sharm El Sheikh lucrurile sunt puţin diferite. E adevărat, nu eşti în Egipt decât teritorial vorbind. Prefer de 100 de ori atmosfera din Cairo, atât timp cât aceasta e cât de cât liniştită. Dar asta nu mă împiedică să nu îmi doresc să revin acolo, mai ales pentru cea mică. Hotelul Savoy, la care am stat, este chiar ceea ce trebuie ca să te relaxezi şi să uiţi oricum că există ţări, graniţe, revoluţii, serviciu, probleme… De la felul în care eşti întâmpinat până la plimbările lungi pe coridoarele aerisite, cu vedere la verdeaţă şi flori, de la camerele mari până la terasa din faţa camerei, pe care am băut prima bere, privind apa liniştită a piscinei, de la micile statui de pe alei până la peştii minunaţi din apa mării, de la mirosul uleiurilor de la SPA până la miraculosul magazin cu parfumuri, totul e gândit în aşa fel încât să îţi fie bine.

Complexul cuprinde o piaţă în care se întâmplă tot felul de spectacole, multe restaurante cu tot felul de specialităţi, un patinoar pe care am patinat în plină vară şi, desigur, magazine în care vânzătorii sunt instruiţi să nu te streseze. Din păcate şi preţurile sunt mai mari, iar negocierea nu se face chiar după regulile obişnuite, la o adică eşti lăsat să ieşi fără să iei nimic. V-am prevenit, nu e chiar Egipt… Tot din acelaşi punct de vedere, mâncarea, deşi abundentă şi bună, nu este decât parţial autentică, se preferă felurile europene sau adaptate cumva stilului european. Iar dansatoarele din buric nu sunt toate din Egipt…

Dincolo de hotel ai parte de două privelişti încântătoare: marea pe de o parte, care merită privită îndelung, atât de deasupra, cât şi din interior (vezi aici de ce) şi deşertul cu munţii Sinai pe cealaltă parte, minunaţi în culorile apusului. Se pot face excursii la Alexandria sau chiar la Petra, în Iordania. Se poate merge mai aproape, în deşert şi mânca alături de beduini, vezi povestea mea de aici.

În cele din urmă, o săptămână de lux într-un cadru natural minunat nu poate deranja pe nimeni, aşa că nu voi fi ipocrită şi voi spune sincer că mi-a plăcut, cu adevărat!

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!