Una dintre primele așezări săseşti din Ardeal, Biertanul a fost atestat documentar în 1224, apoi în 1283 când, alături de Mediaș și Moșna, intră într-o competiţie cu o miză importantă: stabilirea centrului administrativ al comunităţilor de saşi. Ce a pierdut în plan administrativ în faţa Mediaşului a câştigat în plan spiritual şi religios întrucât Biertanul a fost sediu episcopal săsesc vreme de trei secole (1572-1867), mormintele episcopilor găsindu-se, în prezent, în Turnul Mausoleului. Dat fiind acest aspect deosebit de important, biserica trebuia apărată ceea ce a determinat construirea unei cetăţi cu trei ziduri de protecţie concentrice – singura de acest fel din Transilvania –, întărite cu turnuri şi bastioane. Rezultatul a fost un complex arhitectural alcătuit din biserică și centura de fortificații.
Actuala biserică de la Biertan a fost construită în perioada 1493-1522 în stil gotic târziu cu influenţe baroce şi renascentiste. Este o construcţie de tip hală, de mari dimensiuni, alcătuită din trei nave. Partea bună este că aspectul iniţial al bisericii a rămas aproape neschimbat de-a lungul timpului, lucrările de restaurare contribuind la menţinerea în bună formă a monumentului. În 1993, biserica a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.
Ce să nu ratezi:
- altarul poliptic, cel mai mare din Transilvania, cu ale sale 28 de panouri pictate în perioada 1483-1513 de maeștri austrieci şi germani;
- amvonul sculptat dintr-un singur bloc de piatră şi datând din anul 1500;
- orga datând din 1869 care este una dintre cele mai mari din Transilvania, funcţională şi în prezent;
- stranele pictate de la începutul sec. al XVI-lea unde sunt expuse şi covoare orientale foarte vechi şi valoroase primite în dar de la turci şi steagurile breslelor de meşteri din Biertan;
- uşa sacristiei cu sistem de închidere cu 19 încuietori(3 în stânga, 3 în dreapta, 3 sus, 3 jos şi 7 pe încuietoare) acţionate simultan de o singură cheie şi care funcţionează şi azi. Sacristia era numită şi camera comorilor, aici fiind depozitate averile bisericii;
- un detaliu atipic pentru o biserică este arlechinul desenat în partea superioară a boltei, despre care poţi afla mai multe din acest articol.
Zidurile concentrice ale fortificaţiei delimitează două incinte între care se face legătura prin intermediul turnurilor, 6 la număr (+3 bastioane), a căror descriere mai detaliată o găseşti aici.
La cetate se urcă pe scările acoperite de lângă Turnul paznicului din centrul satului unde a fost amenajată şi o mică librărie. Printre atracţiile cu priză la turişti se numără „piatra ruşinii” pe care erau pedepsiţi să stea, duminica în văzul tuturor celor care veneau la slujbă, cei ce nu respectau orânduielile comunităţii şi „camera împăcării”, unde erau închise cuplurile de saşi care-şi făceau zile fripte acasă.
Biserica este deschisă vizitatorilor în perioada 1 aprilie-31 octombrie, zilnic între orele 10.00-17.00, iar preţul unui bilet este 8 lei.
Biertan este un loc în care cu siguranţă îţi doreşti să zăboveşti, fie să dai ocol pe îndelete cetăţii sau să vizitezi biserica, fie să iei la pas împrejurimile idilice. Sau, să te simţi ca acasă, după cum spune Maria: „Cum ieșeai din Mediaș, parcă totul se schimba: aerul era mai bun, ziua mai luminoasă, iar mașina trăgea mai cu spor. Treceai repede şi, totuşi, parcă prea încet de Bratei şi Şaroş, iar casele săseşti solide cu porțile lor înalte nu-ţi păreau decât o ademeneală, o copie ştearsă a ceea ce ştiai că te aşteptă la capătul drumului. Şi iat-o, cetatea, după ultima curbă, printre lanuri de porumb şi podgorii, cocoțată pe moviliţa ei verde şi înconjurată de turnuri şi turnulețe ca o cloşcă cu pui. Intrând în sat, maşina încetinea şi ea şi înainta agale printre orătăniile scăpate din bătătură, şi aveai tot timpul să o cauți mereu cu privirea cum apărea de după o casă, se ascundea după vreun horn, doar ca să se ivească din nou printre gratiile vreunui gard, arătându-ţi mereu alt unghi, mereu împăunată şi fudulă, mereu cercetătoare. Oamenii așezaţi pe la porți, se opreau din poveşti să se uite după tine cum treceai şi câte unul îţi făcea cu mâna. Era de ajuns. Erai Acasă.”
Surse:
http://ro.wikipedia.org
http://povestisasesti.com
www.sibiu-turism.ro
Mulţumesc Maria Plăiaş şi povestisasesti.com pentru fotografiile pe care mi le-aţi pus la dispoziţie.
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
