Vinul și vitejia: o poveste adevărată din Eger

Născut acum cinci mii de ani în Mesopotamia, vinul a intrat în istorie împreună cu împărați și soldați, bogați și săraci, la bucurie și întristare, în manifestări colective și în singurătate. Din antichitate, zeului grec al vinului, Dionysos, i s-au dedicat serbări rituale de anvergură; după cules, podgorenii duceau vase de vin, ciorchini de struguri, smochine şi un falus de mari dimensiuni simbolizând fertilitatea pământului, până la un altar. Se sacrifica un țap, aveau loc farse şi întreceri într-o atmosferă veselă. La Atena, sfârşitul lunii februarie marca momentul deschiderii vaselor de ceramică unde fermentase licoarea ultimei toamne. În martie, odată cu comemorarea morţilor, cortegii purtătoare de ulcioare, jocuri, întreceri de poezii și coruri, premii acordate celor mai performanţi băutori, dădeau strălucire sărbătorilor numite marile Dionysii. Romanii, inspiraţi de greci, au participat şi ei la mari petreceri devenite orgii ce aveau loc în cinstea lui Bachus, un substitut al lu...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.