Dune du pyla

Pe la 6 după-amiaza trebuie să fim în faţa hotelului. Ca să ajungem la momentul potrivit. Dacă vreodată a fost un moment pe drept numit „potrivit”, apoi acesta-i. Am lăsat bagajele în cameră, avem minimul de echipament pe noi. Suntem într-un orăşel în Franţa, cu nume amuzant  şi cu valenţe zăpăcitoare pentru GPS: ne băgase iniţial în parcarea unui spital în loc să ajungem la hotel. Motocicletele încărcate cu care ne plimbăm de aproape o săptămână pe coasta Atlanticului stau adunate toate ciorchine în parcare. Suntem mulţi în grupul nostru, pregătiți de plecare. Mai aşteptăm pe câte unii, alții, să punem toate căştile, toate mănuşile, ne orânduim, ne potrivim unii în spatele celorlați și gata. Pornim cu motoarele mârâite, zumzăite, grupaţi cumva după simpatii sau după mâna providenţei care ne-a adus împreună. Tare faină gaşcă am nimerit aici. Şi ce ciudat, mă gândesc, sunt unii pe care nu i-am văzut în viaţa mea, cu alţii poate am mai ciocnit o halbă. Dar împreună ne potrivim tare bi...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Ina a absolvit psihologia şi după un parcurs profesional în câteva multinaţionale, a ales să-şi asorteze studiile cu munca absolvind astfel şi un master în comunicare. De călătorit e îndrăgostită de când era copil, de aceea a decis să împărtăşească impresii din incursiunile sale.