Anul 2009 pe 2 roţi

Anul 2009 pe 2 roţi

Am criticat în articolul Superstiţii de revelion o parte din obiceiurile pe care le au oamenii în preajma Anului Nou. Inclusiv faptul că se apucă toţi să facă bilanţuri, să aibă diverse probleme de conştiinţă sau să îşi stabilească obiective de Supermen şi Superwoman pentru anul următor. Am avut dreptate, teoria mi s-a confirmat, mai toată lumea a facut asta în ultima vreme. Dar am m-am şi grăbit cu criticile uitând că sunt motociclist(ă) şi că atunci când eşti pasionat de ceva ai o plăcere masochistă de a rememora – în mijlocul unui anotimp ostil pasiunii tale – pe unde ai mers, cât ai mers, cum ai mers.

Aşa că îmi fac şi eu, ca un bun motociclist, bilanţul anului trecut, mai precis kilometri făcuţi şi destinaţiile atinse pe două roţi. Bine că nu mi-am setat obiective la sfârşitul anului 2008! Tot ce pot spune, cu un sincere regrete, e că mă aşteptam la mai mult dar vorba aia: nu aduce anul ce aduce clipa. În cazul meu clipa s-a dat lovită iar anul a fost zgârcit şi scurt, aşa cum ne-am obişnuit.

Privind totuşi partea plină a rezervorului, hai să vedem:

În total 12.000 de kilometri (fără vreo 4, dar e prea puţin ca să nu merite rotunjirea)

Iată şi cele mai importante locuri în care am ajuns pe cele două roţi:

o ducă de week-end primăvăratic la Belgrad

– o descoperire a unui drum extraordinar şi a unui loc deosebit din Bulgaria, Nessebar la început de vară

– un traseu superb prin Ungaria, Austria, Germania, povestită în Călători pe 6 roţi.

DSC_1802 m

Pe drum am avut ocazia să poposesc pentru a doua oară la întrunirea moto BMW Motorrad Days de la Garmish, un eveniment pe care merită să îl vezi dacă nu de două ori ca mine, măcar odată în viaţă

DSC_0913 m

– o a doua tură de neuitat prin Ungaria, Austria, Croaţia, Serbia, povestită pe scurt în Croaţia văzută de pe 6 roţi

DSC_2730-1

– o revedere a locurilor în care am copilărit, a cărei poveste e aici: Cum n-am văzut Piatra Neamţ


Bineînţeles că am mai avut mici ieşiri pe ici pe colo:  până la Veliko Turnovo,  o evadare de două zile până în Sibiu, cu întoarcere pe Siriu sau o plimbare de “pensionar” (în mijlocul săptămânii) pe Cheia. Mult mai puţine faţă de anul trecut!

Cel mai bun lucru rămâne totuşi faptul că am reuşit să îmi urmez pasiunea şi să am familia aproape. Aşa că nu trebuie să mă plâng ci să îmi doresc ca 2010 să fie măcar atât cât a fost 2009. Ce va fi în plus va fi primit cu recunoştinţă!

La fel de bun e şi faptul ca am reuşit să nu am nici un fel de eveniment în acest an, adică nu mi-am cules mobra, nici oasele şi nici splina (pe care nu o mai am oricum) de pe jos. Dacă anul 2008 a fost mai interesant vă voi lăsa pe voi să decideţi începând cu 13 ianuarie 2010, când voi începe publicarea jurnalului meu de începător pe 2 roţi…

Dar până atunci vreau să urez la mulţi ani tuturor călătorilor pe 2 roţi! Plus  tradiţionalul “asfalt uscat” şi mulţi kilometri în 2010!

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.