Poate vă întrebaţi uneori de ce scriem despre anumite evenimente şi spectacole, când noi suntem un blog de călătorii. Facem asta pentru că simţim că nu putem să ne limităm experienţa de “călător” doar la vizitarea de locuri, monumente, hoteluri sau restaurante ci pentru că lumea pe care o căutăm şi de care suntem interesaţi presupune şi interacţiunea cu oamenii şi realizările lor artistice, culturale…
“Lumea e o carte frumoasă dar complet nefolositoare celor care nu o pot citi” spunea chiar Carlo Goldoni, autorul piesei pe care am tocmai am văzut-o. Vă sună cunoscut? Seamănă cu “Lumea e o carte iar cei care nu călătoresc nu citesc decât o pagină din ea”, celebrul citat al lui Augustin? Acum vă e mai clară legătura dintre teatru şi călătorii?
Am avut cinstea de a fi invitaţi (şi trebuie să îi mulţumim lui Cristi China pentru asta) la spectacolul Slugă la doi stăpâni, un spectacol jucat pentru o sală de bloggeri, în cadrul unui tweetmeet organizat de Teatrul Masca.
Am ajuns acolo cu capul greu, plin de griji, de “câte lucruri mai am încă de făcut şi nu am apucat”. Am plecat cu zâmbetul pe buze, înveselită şi mai uşoară. Piesa este senzaţională, plină de dinamism, energie şi umor. Te simţi aruncat prin diverse epoci, de la jocul clasic, expresiv, cu volumul vocilor la maxim (ăsta fiind poate singurul lucru care mă oboseşte uneori) al teatrului clasic până la flower power musical sau teatru de improvizaţie. Actorii, mult mai tineri în culise decât pe scenă, excelează în exprimare şi se răsfaţă în momente ce par 100% spontane sau în bucuria jocului şi aplauzelor prelungite de final. Îi simţi că savurează ceea ce fac, că se bucură de replici şi că sunt mereu cu urechea şi ochiul la public, interacţionând cu acesta, graniţa dintre scenă şi sală neexistând decât la nivel de mobilier. Rolul pentru ei e mai mult decât interpretare şi gest, e o demonstraţie de acrobaţie, de dans şi cântec, de umor, de adaptare la spectatori.
Felicitări Masca şi plecăciuni pentru felul în care aţi reuşit să combinaţi teatrul cu blogging-ul şi cu lumea online! Iar cititorilor noştri le recomandăm cu toată căldura să meargă la această piesă şi nu numai. Nu vă povestim mai mult ca să nu vă stricăm surpriza!
Voi încheia tot cu un citat din Carlo Goldoni, care zice că “Un călător înţelept nu-şi subapreciază niciodată ţara”. Iar când vezi oameni atât de talentaţi, punând atât de mult suflet în ceea ce fac, e şi greu să nu iubeşti România, aşa cum e ea…
Sursa foto: Teatrul Masca
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
