Biserica Sf. Bartolomeu din Brașov

Biserica Sf. Bartolomeu din Brașov

De vei intra în Braşov dinspre vest, nu vei putea sa nu observi turnul inalt ce pazește mândru cea mai veche clădire din oraș, Biserica Sf. Bartolomeu. În exterior se aseamănă cu o fortificație. Zidurile groase, nu prea înalte, lasă loc trecătorului cât să ghicească detaliile ascunse înăuntru.

Ajunși în fața modestei intrări ne întrebăm dacă acesta este locul. Poarta masivă din lemn pare menită să intimideze. Dar încercăm să intrăm oricum. Scârțâitul lung al balamalelor ruginite ne anunță prezența. Dar cui? Nu pare a fi nimeni. Ne propiem de edificiu. Uşa este închisă. Ne mai învărtim puţin şi, când ajungem înapoi, paznicul deja ne aşteaptă cu cheia mare ce va deschide biserica.

Primul lucru pe care îl observăm este aerul rece şi închis. Înaintând printre băncile simple ne uităm de jur împrejur, observând toate detaliile care îi oferă unicitatea: altarul reprezentând răstignirea lui Iisus, orga, trecerile boltite, arcadele decorate cu fețe umane și profilele florale.

Construcția Bisericii Sf. Bartolomeu a început în 1223, sub influența Ordinului Cavalerilor Teutoni. A suferit numeroase atacuri în secolele ce au urmat, aducând cu ele și modificări în arhitectura clădirii originale. Se observă multe influențe, de la călugării cistercieni, ce au proiectat-o ca o bazilică, până la introducerea formei crucii ceva mai târziu. Turnul pe care îl vedem azi a fost distrus și reconstruit de mai multe ori. Ceasul din vârf a fost montat în 1806 și funcționează și azi. Paznicul trebuie să îl întoarcă o dată la șape zile.

Pe partea sudică a bisericii ne oprim puțin pentru a ne uita la ceasul solar de pe perete. Urmărind cel mai vechi și simplu principiu, observăm că arată ora corectă. Există și o inscripție, ”1652”, dar legenda spune că ar fi la fel de vechi ca și clădirea.

Strada Lungă face legătura între Brașovul vechi și periferie. Încă își păstrează aspectul medieval, cu casele aliniate și porțile înalte. La capătul ei, Dealul Șprenghi parcă iese din decor. Cu mult timp în urmă, pe la începutul secolului XIII, această zonă era de fapt centrul Brașovului, făcând legătura între principalele drumuri de acces venind din țară. Atunci s-a început construcția Bisericii Sf. Bartolomeu. Tot atunci a prins contur și o mică cetate tocmai sus, pe deal, servind drept adăpost pentru localnici. Mai târziu, odată cu dezvoltarea Cetății Brașov, aceasta era în calea inamicilor, devenind o țintă și fiind distrusă în secolul XV.

Se pare că există multe pasaje subterane ce conectează toate aceste vechi obiective, Biserica Bartolomeu, cetatea Șprenghi, Cetatea Brașov. Un întreg ansamblu. Unele ar putea fi încă practicabile azi. Poate cândva vor fi explorate și deschise spre vizitare.

Voi ce ziceți? V-ați dori un circuit prin subterane, din cetate în cetate, gustând din fiorul luptelor și urmăririlor de demult?

Urmărindu-și una dintre pasiuni, Octavia a hotarât să studieze literatura. O altă pasiune, precum și mare iubire, este muntele. De aceea Octavia vrea să ajungă în cele mai îndepărtate si ascunse colțuri ale naturii. Pentru ea, fiecare călătorie făcută este o aventură plină de emoții și impresii puternice ce trebuie împărtășite cu oricine dorește să asculte.