Bratislava, dincolo de gropi

Aşa cum ţi-am spus în episodul anterior din povestea noastră pe #MyDanube, am fost prevenită în repetate rânduri că Bratislava e plină de gropi. Dacă îţi imaginezi că am primit avertismentul ăsta din pură grijă pentru faptul că mergeam cu motocicleta te înşeli. Dă un search pe Google folosind cuplul de cuvinte Bratislava şi gropi. Vei vedea câţi le numesc şi pomenesc fără să aibă musai legătură cu mersul pe două roţi. E o atitudine tipic românească, să râdem şi de capra vecinului, să arătăm cu degetul şi paiul din ochiul altuia ca să ne simţim mai bine cu bârna din al nostru. Dar criticile nu se opresc aici, mi s-a spus chiar că îmi va plăcea mai mult Bucureştiul după ce voi vizita Bratislava.

Bratislava 67_DSC3274Ei bine, eu te invit să ridici ochii din asfalt, să renunţi la comparaţii şi să cutreieri fără grabă prin capitala Slovaciei, atât cât se poate într-o singură zi. Da, ştiu, nu e relevant, e prea puţin, nu i-am văzut umbrele şi cartierele mai puţin turistice, dar aş vrea eu ca Bucureştiul să aibă măcar atât cât are Bratislava, în centrul său vechi.

Bratislava într-o zi, o incursiune în imagini

Cum eram obosite după concertul şi ploaia din noaptea ce trecuse, nu ne-am trezit chiar odată cu găinile şi am luat Bratislava la pas, uşurel, fără să ne propunem foarte multe în singura zi pe care o aveam la dispoziţie. Ne-am plimbat după cum ne-a dictat instinctul prin centrul vechi, am găsit câteva dintre statuile vesele și renumite ale oraşului, am urcat la cetate unde am mâncat prânzul cu priveliştea oraşului la picioare. Am continuat plimbarea coborând din nou în centru, ne-am înghesuit cu alţi turişti în drum spre Poarta lui Mihail, am cumpărat o păpuşă frumoasă pentru Petra şi vin slovac pentru noi, am băut o bere la o terasă studiind oamenii de pe stradă (aici trebuie să spun că am luat lecţii de la Ina, nu ştiam ca ocupaţia asta poate fi aşa de amuzantă) şi ne-am potolit foamea de seară la un restaurant rock.

A doua zi am pornit spre Ungaria, dar nu înainte de a opri şi la Castelul Devin. Dar despre asta povestim în episodul următor. Până atunci las mai bine imaginile să spună ce au de spus, despre cât e de frumoasă sau nu Bratislava. Tu ce părere ai?

Bună dimineaţa din hotelul Devin, cu vedere la Dunăre şi podul Ufo!

Hviezdoslav Square – piaţa în care se află teatrul şi statuia lui Pavol Országh Hviezdoslav – scriitor, traducător şi pentru scurt timp membru al parlamentului cehoslovac, originar din Miskolc.

Hlavné nám – piaţa din zona pietonală, cu vechea primărie, palate construite după ce Ungaria şi-a mutat capitala aici, Palatul episcopal şi, după ce treci prin curtea interioară a acestuia, Palatul primatului, sediul guvernului orăşenesc.

Cumil si prietenii: Cumil (man at work), Schoene Naci, Soldatul napoleonian

Biserica Franciscană şi o mână foarte, foarte ciudată. Aiurea pe străduţe. Şi un mare adevăr! 🙂

Catedrala Sfântul Martin, cea care a servit la un moment dat drept biserică de încoronare a Regatului Ungariei. În vârful turlei se află o replică enormă, aurită, a coroanei Sfântului Ştefan.

În drum spre Castelul Bratislava, trecem pe lângă Casa bunului păstor, adică Muzeul Ceasurilor.

Castelul Bratislava, abandonat o lungă perioadă în ruine, a fost reconstruit după 1950

Spre Poarta lui Mihail. Pantofii Inei indică tot Budapesta 🙂

Şi gata, noapte bună Bratislava!

Bratislava 70 IMG_6277

Foto: Roxana Farca şi Ina Popa


Vizualizare hartă mărită

Acest articol face parte din proiectul #MyDanube, susţinut şi inspirat de:

Tripsta.ro, Ungaria.info.ro, Austria.info/ro, The Danube Niederösterreich, Linztousismus.atMunicipalitatea Vienei, Compress România, Ingolstadt Tourismus, Germany.travel, Danube Competence CenterSerbia.travel

Dunare Tripsta Dunare Ungaria

Dunare Linz Dunare Krems Dunare Serbia Dunare Germania Dunare Ingolstadt

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!

Fondatoare a blogului LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. Ulterior a studiat fotografia și a devenit licențiată în Grafică, la Universitatea Națională de Arte. Interesată de ecoturism, natură și conservare, Roxana scrie și desenează, inspirată de propriile călătorii, de natură, dar și de istoria artei.