Petra by night sau drumul luminat de stele

Cerul îşi camuflase întunericul cu o pânză fină de stele, ca şi cum n-ar fi vrut să-şi arate lumii părţile întunecate. Poteca era încă lată şi înaintam către Siq, privind des către reţeaua de stele, imaginându-ne că tot ele ne-ar ghida către Petra cea secretă. Vechiul oraş al nabateenilor nu mai era o taină pentru noi, cercetasem deja, în timpul zilei, formele netezite de vânt ale stâncilor, apeductele şi monumentele săpate în piatră, mormintele şi grotele care slujiseră, în timpuri la care mai putem încă să ne raportăm, drept adăpost şi casă beduinilor sau călătorilor aventurieri*. Apusul aprinsese culorile celor mai frumoase pietre din lume, dar acum întunericul stinsese focul şi uniformiza nuanţele şi formele. Deşi multă lume se îndrepta către Siq în noaptea aceea, nimeni nu îndrăznea să tulbure liniştea, să trezească vreun spirit adormit. Nici noi nu făceam gălăgie, mergeam doar ghidaţi de sunetul propriilor paşi obosiţi, pe drumul bătătorit de atâţia turişti care vin să descopere Petra, zi şi noapte.

Petra_night_1299

Senzaţia de mister era mai puternică decât cea de admiraţie. Lumina zilei se pricepuse mult mai bine să pună în valoarea frumuseţea acestui sit. Noaptea nu ne lăsa să vedem prea multe, ochii noştri încercau să regăsească detaliile descoperite în timpul zilei şi nu prea reuşeau. Dar în timp ce înaintam prin canion, orientându-ne după lumânările protejate în pungi de hârtie, simţeam că mergem la o întrunire secretă, că facem parte din ceva minunat şi că suntem privilegiaţi pentru că suntem atunci, acolo.

Intrarea in canion (Siq)

Oameni mergand in intuneric, prin Siq

Petra_night_1304

Trezoreria de la capătul canionului era slab luminată, fiind prea înaltă pentru ca lumina mării de lumânări de la baza ei să o poată pune în valoare. Apariţia ei între pereţii strâmţi ai canionului nu era nici pe departe la fel de spectaculoasă ca ziua. Dar puzderia pâlpâitoare de luminiţe şi cântecul fluierului care ne întâmpinau ne-au dovedit că surprizele pot fi de mai multe feluri, totul e să ai mintea deschisă şi să le primeşti cu bucurie. Ne-am aşezat pe jos, pe covoraşe, am băut câte un ceai cald, aşa cum dictează ospitalitatea deşertului, apoi tot din întuneric au urcat către cerul înstelat povestiri despre Petra şi cântece beduine. Interpretul abia se vedea iar asta nu făcea decât să alimenteze atmosfera de basm oriental.

Trezoreria si marea de lumanari de la baza

Petra_night_1315

La un moment dat am fost invitaţi să folosim bliţurile aparatelor foto pentru a lumina faţada monumentului, a fost momentul în care vraja s-a rupt, pentru câteva secunde, mulţimea s-a animat, cuvinte în toate limbile au umplut aerul, iar prezentul şi trecutul s-au înfruntat. Cine a câştigat? Întunericul, care s-a lăsat apoi din nou atât peste trecut cât şi peste prezent, aducând cu el liniştea, amplificând parcă sunetul paşilor prin canion, făcând stelele să strălucească şi mai mult, deasupra Petrei.

Lumanarile din Siq

Petra_night_1331

Petra_night_1332

Detalii, note, recomandări:

* Acum ceva ani, călătorii îndrăzneţi veneau să doarmă noaptea în Petra, într-una din grotele săpate direct în stâncă. Între timp beduinii au fost mutaţi în propriul lor sat, iar călătorii intră în sit după un program bine stabilit, care se încheie la apus. Şi totuşi există Petra by night, despre care poţi să afli mai multe detalii aici.

O vizită noaptea nu îţi este suficientă pentru a înţelege ce înseamnă Petra, trebuie să faci o vizită şi în timpul zilei, pentru care să aloci cel puţin o zi. Mai multe detalii despre ce am făcut noi timp de două zile la Petra găseşti în articolul Cele mai frumoase pietre din lume. Observaţie importantă: Petra poate fi văzută noaptea doar în zilele de marţi, miercuri şi joi.

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!

Fondatoare a blogului LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. Ulterior a studiat fotografia și a devenit licențiată în Grafică, la Universitatea Națională de Arte. Interesată de ecoturism, natură și conservare, Roxana scrie și desenează, inspirată de propriile călătorii, de natură, dar și de istoria artei.