Mi-a plăcut de la bun început cum suna „walking safari”, mai ales când am aflat că nu faci asta singur şi că eşti însoţit de un ranger înarmat. Nu că aş fi considerat arma o soluţie 100% sigură, mai ales după ce am văzut cum arată, ci pentru că am intuit că oamenii aceştia ştiu să recunoască şi să simtă pericolul, poate mai bine decât să tragă cu puşca. Oricum, arma este folosită în primul rând ca să descurajeze eventualul atac al unei sălbăticiuni, în cazul rarisim în care s-ar putea întâmpla aşa ceva. Într-un „walking safari”, ca şi în cazul unui „game drive” (căutarea animalelor cu o maşină 4X4), important este să asculţi de ceea ce îţi spune rangerul, respectiv ghidul. Şi când îţi spune el că ar fi bine să nu te apropii prea mult de bivoli, pentru a-i fotografia, ar trebui să-l crezi pe cuvânt. Arusha a fost primul parc în care am intrat în Tanzania şi cred că am avut cea mai bună idee să facem cunoştinţă cu cea mai fascinantă parte a Africii mai întâi pe jos. ...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Administratori şi iniţiatori al proiectului LumeaMare, Roxana, Alex şi Petra alcătuiesc o familie şi o echipă care călătoreşte cât de frecvent poate împreună, practicând un turism responsabil. Roxana și Alex sunt pasionați de fotografie, dar pe Alex nu-l întrece nimeni la gătit. Iar Petra este cea care testează destinaţiile din punctul de vedere al unui copil.