Sec şi atât – Prosecco

Sec şi atât – Prosecco

Săptămâna trecută încheiam cu un cocktail mai deosebit aici. Acum ne vom apleca asupra unui component al cocktailului Bellini  Prosecco.

Lăsând căldura care topea astfaltul m-am refugiat, la invitaţia Băcăniei Coco, la răcoare, la etaj, pentru a face cunoştinţă cu două … spumante şi un … dulce pe numele lor de cod Prosecco şi Sherry.

Prosecco îşi trage denumirea chiar de la soiul de strugure cu acelaşi nume, originar probabil din satul cu acelaşi nume din zona de nord-est a Italiei. Din motive de apartenenţă a denumirii de prosecco atât la strugurele cu pricina cât şi la zona cu denumire geografică de origine controlată, găseşti soiul de strugure sub numele de glera.

Se pare că aproape 60% din producţia de prosecco vine din afara zonei de origine controlată (Conegliano-Valdobbiadene), ceea ce trage un semnal de alarmă pentru producătorii italieni.

Ca o curiozitate, re-fermentarea pentru prosecco se poate face în tancuri mari, ceea ce conduce la o scădere a costurilor, deci la un produs mai convenabil ca preţ. Tot ea ar fi responsabilă şi de aromele uşoare şi delicate, precum şi de conţinutul mai mic în alcool. Evident metoda champenoise presupune re-fermentarea individuală, în sticle. Poţi citi mai multe aici.

Şi pentru că e atât de versatilă, ca băutură, italienii spun că singurul moment în care nu beau prosecco este la micul dejun, deşi ….

Să lăsăm un pic istoria şi curiozităţile şi să le cunoaştem pe rând:

Perle di Piera, Pink Pearl, prosecco produs de Piera Martellozzo m-a întâmpinat chiar de la început şi a avut rolul de a-mi “curăţa” cavitatea bucală, lăsând un gust uşor fructat şi proaspăt de zmeură. Este un blend reuşit între Raboso del Piave (85%) şi Pinot Nero (15%). Asocierea a fost făcută cu tartine de curcan şi ananas, dar va merge cu siguranţă şi la sushi sau sasimi.

Perle di Piera, Blue Pearl, prosecco un spumant “extra dry”, 100% prosecco, cu 17 g/l zahăr rezidual, vinificat prin metoda charmat ce a fost asociat tartine de somon, capere şi lămâie. Nu vei neglija nici asocierea cu prosciutto-melone, bruchete sau peşte, sau, aşa cum spunea şi Dan Alexandru maestrul de ceremonii de la Cramele Recaş, poţi să îl bei chiar şi singur, singurel. Şi evident poate fi folosit şi pentru cocktailuri, ba chiar este recomandat de producător pentru prepararea cocktelului Bellini şi Mimosa.

Dintre cele două mi-a plăcut mai mult al doilea, un pic mai robust şi cu caracter.

În final a trebuit să ne îndulcim la propriu. Ultimul vin degustat face parte din lista celor licoroase, fr care nu sunt foarte îndrăgostit, dar recunosc că în cantităţi moderate spre mici poate însoţi un cheese cake şi cu atât mai mult un cheese cake (preparat direct la băcănie) având  drept toping – nectar Pedro Ximenez. Evident că vei aprecia varianta mai calorică şi un pic mai dulce, adică cea însiropată cu nectar. Vinul este unul  greu, onctuos, cu textură fină care te gâdilă cu arome de curmale şi smochine, . Nici o tartă cu mere cu toping de vanilie nu cred că ar fi  de lăsat deoparte. Vorbim deci de un Nectar de Pedro Ximenez.

Să sară dopul, zic :).

De profesie farmacist, Alexandru este pasionat de fotografie și gastronomie. Sunt două hobby-uri care de multe ori se împletesc foarte bine. Îi place să călătorească, să surprindă prin lentila aparatului natura, oamenii şi locurile pe care le descoperă.