Mă sună prietena mea Mihaela deunăzi.
– Eu vreau să urc în turn.
– Ce turn? îi zic.
– La biserica Sf. Mihail se deschide turnul pentru public.Vii?
– Cum să nu vin, ce fain, mergem.
Turnul se deschide în principiu o dată pe an în luna august când se ţin Zilele Culturale Maghiare, dar am înţeles că pentru grupuri este vizitabil şi pe parcursul anului, la cerere.
Nu stau să vă explic câţi metri are sau câte scări am urcat, nici să vă dau detalii tehnice ori istorice despre biserică. Cei care aţi văzut-o ştiţi că e minunată şi impresionantă.
Mi s-a ivit această ocazie rară, şi cum m-am molipsit puţin de la Lorena în ultima vreme cu explorarea frumuseţilor locale, mi-am zis hai să văd Clujul de sus, dar nu din locul convenţional, de pe Cetăţuie, ci chiar din buricul lui.
Norii au început să se adune, poate scap fără ploaie, speram în sinea mea. Cum să trimit poze cu ploaie şi cer înnorat pe fundal. Nu o să îmi iasă nicicum. Ce mă fac, că tocmai mă lăudasem Roxanei că fac, că dreg, că ce frumos. Ştii ce Roxana, până la urmă sunt mai deosebite fotografiile aşa, mai ales că m-a plouat de mama focului şi pe mine şi pe bietul aparat.
Aşa ca o mică observaţie sau critică (nu mă pot abţine): dacă tot au deschis turnul, nu zic să cureţe găinaţul, dar măcar să adune porumbeii morţi (am văzut doi).
S-a domolit ploaia, am mai tândălit noi o vreme savurând priveliştea neobişnuită şi bucurându-ne că nu ne grăbea nimeni cu coborâtul pentru a face loc altor vizitatori. Parcă nu ne mai dădeam duse.
Făcând poze am zărit o terasă pe clădirea magazinului Central de unde se vedea biserica. Am decis să ne încheiem mica incursiune urbană de la noi de-acasă la un pahar de vin cu imaginea Sf. Mihail pe fundal.
Tocmai la ţanc pentru că ploaia făcuse doar o pauză ca să revină mai viguroasă cu forţe proaspete peste oraş.
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
