Slovacia, un puzzle incomplet (5) – Bethleemul slovac

 „O, ce veste minunată

În Bethleem ni se arată

Că a născut prunc

Prunc din Duhul Sfânt

Fecioara Maria

………………………………

Că  la Bethleem Maria

Săvârșind călătoria

În sărac sălaș

Lângă-acel oraș

A născut pre Mesia”

(colindă românească)

Astfel ne intră în fiecare an Crăciunul în case și în inimi. Tuturor creștinilor. Colinde vechi și noi, brad, cadouri, promisiunea de  fi mai buni, sunt dedicate unei nopți magice când se sărbătorește o naștere care a avut loc la Bethleem și a schimbat fața lumii.

Ce știm despre Bethleem? Că de la el a plecat o mare sărbătoare. Că, de peste două mii de ani este considerat locul nașterii lui Isus. S-au scris multe;  să spunem doar  că este primul loc de pelerinaj din lume*. Și când aflăm că ar mai exista unul, în Europa de această dată, să mergem să îl vedem.

Așa am făcut după ce am citit undeva „Bethleemul slovac”. Am presupus că ar fi vorba despre o dublură a Bethleemului, o aducere a locului sfânt aproape de creștinii acestei țări. Nu ar fi fost o idee nouă.

Ludovic al doilea al Bavariei a dispus reconstruirea castelului de la Versailles pe o insulă de pe lacul Chiemsee, americanii și-au reprodus Turnul Eiffel, piramidele sfinxul și un fragment de Veneție (Las Vegas) și au reconstruit în Nashville, Tenesse, Parthenonul, nemții au copia Parthenonului la Walhalla, Minimundus – Klagenfurt, Mini Europa – Bruxelles, Madurodam – Haga, Wunderland – Hamburg  , reunesc, la scară redusă, cele mai cunoscute monumente ale lumii într-un spațiu relativ mic, pentru a fi admirate „pe viu”. Așadar, s-a regândit și transformat proverbul „ Dacă muntele nu vine la Mohamed, vine Mohamed la munte”, în „Dacă nu vine Mohamed la munte, vine muntele la Mohamed”.

La Rajecka Lesna nu am găsit o copie a Bethleemului. Lângă biserica parohială, într-o încăpere largă și înaltă, un ansamblu** de miniaturi din lemn, se mișcă neobosite, așezate în amfiteatru, ca pe o scenă. De la un balcon se putea admira și fotografia. Ei bine, ce cuprindea? La scară redusă, muntele Krivan, simbolul Slovaciei, castelele de la Bratislava, Devin, Trencin, Bojnice, Orava, orașele Zilina și Rajec, renumit pentru arta populară practicată aici, stațiunea termală Piesfany și satele Cicmany și Rajecka Lesna, sat de artizani renumit din Evul Mediu pentru sculpturile în lemn și loc de pelerinaj.  Bazilicile de la Sastin și Bardejov, domul din Kosice, biserica parohială din Presov, biserica de lemn din muzeul etnografic  al orașului Bardejov, ilustrau arhitectura religioasă reprezentativă a Slovaciei. Grupuri de  omuleți, plasați în decorul adecvat activității desfășurate (case, pivnițe, scenă, pădure, pășune, malul râului, moară), făceau o groază de lucruri; arau, plantau puieți, cărau bușteni, prelucrau inul și laptele, mergeau cu oile, lucrau în mină. Toată lumea la treabă! Ei aveau grijă și de suflet: le cânta o formație folclorică, petreceau la nuntă, mergeau la biserică. 170 de oameni micuți și 150 de animale ilustrau ocupațiile de bază al slovacilor, din cele mai vechi timpuri până în prezent. Sfinții Chiril și Metodiu, regi, cavaleri, personalități importante erau deasemenea integrate în acest univers mititel.

Slovacia Bethleem 4206

Și Betleemul? În mijlocul acestei mulțimi, chiar la baza ei și în prim plan, era staulul în care s-a născut Isus și, lângă prunc, Fecioara Maria și Iosif. Cei trei crai și pelerini defilau în fața minunii. Părea o mare și frumoasă jucărie, copiii de față erau foarte încântați.

Slovacia Bethleem 4202

În fapt această creație este mult mai mult decât atât: un portret sugestiv al Slovaciei, făcut din evlavie și muncă, o lecție artistică de patriotism și o declarație de dragoste tot atât de veche și durabilă ca magia exercitată de Betleemul adevărat asupra creștinilor. Ideea că „Nihil sine Deo” străbate și ea, așezând la temelia vieții acestei țări  credința și munca, neîntrerupte.

Slovacia Bethleem 4213

Pe valea Rinului, la înălţimea de peste 250m se înalță monumentul Niederwald, înalt de 132 m. O femeie gigantă, cu sabia imperială în mâna stângă și coroana înălțată în dreapta, simbolizează Germania. La Volgograd, pe un tumul artificial, o altă femeie uriașă, cu chip furios și sabie pe măsură, întruchipează Rusia. Sigur că mărimea și puterile de tot felul ale acestor țări nu se pot compara cu ale Slovaciei deci, un monument de asemenea proporții ar fi fost nepotrivit. Atunci, cum să-ți înfățișezi țara într-un mod grăitor și atrăgător totodată?

Meșterul slovac Josef Pekara a alcătuit un cumul de elemente ilustrative din Slovacia, relief, arhitectură, oamenii și viața lor de fiecare zi, cu lumina și bucuria Crăciunului în suflet. Sprijinit de preoți, comunitate și un  arhitect a lucrat 15 ani la acest ansamblu, ( 8,5m/3m/2,25m), inaugurat în 1995.  Ideea este originală, emoționantă, interesantă și meritorie în același timp. De aceea a trecut peste Oceanul Atlantic. În 2002, acelaşi maestru, la 81 de ani, a proiectat al doilea ansamblu panoramic, tot din lemn ( 17/8/7m) și ajutat de doi meșteri, l-a terminat în 2005. Încărcat într-un container la Presov, călătorind pe uscat și pe ocean, acest al doilea Bethleem slovac a ajuns la Gove City, în Slovak Folk Crafts Schoppe, Pennsylvania de vest, S.U.A. Este cea mai mare lucrare animată de acest gen din America de nord.

Mă întrebam la începutul prezentării impresiilor mele despre Slovacia ce anume susține popoarele care, în ciuda tăvălugului istoriei își păstrează identitatea. O parte din răspuns l-am găsit la Rajecka Lesna:  dragostea de țară (la fel de sfântă ca Bethleemul, pentru locuitorii ei), credința, munca și tradițiile. Și o sugestie:  așa cum bucuria Crăciunului nu dispare odată cu trecerea celor trei zile,  se ascunde în sufletul nostru și licărește discret toată viața, cele de mai sus ne mențin încrederea în durabilitatea lucrurilor care te fac fericit.

Citeşte şi celelalte articole sin serial:

Oraşele Slovaciei

Satele Slovaciei

Castelele Slovaciei

Peştera de gheaţă

Notă:

*În orașul palestinian Bethleem a fost identificată peștera unde s-a născut Isus. Deasupra ei, împărăteasa Elena a Bizanțului a dispus construirea bisericii Nașterii Domnului (326 d.H.). Demolată și reconstruită mai mare și mai impunătoare, de Iustinian, ea a rezistat invaziilor ulterioare, chiar și celei persane (614) datorită faptului că cei trei magi înfăţişaţi în mozaicuri, aveau veșminte persane. În peșteră, o stea de argint marchează locul nașterii lui Isus.


Vizualizare hartă mărită

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.