Meşteşuguri pe cale de dispariţie? Depinde şi de noi…

Țărani și meșteșugari

Nu ştiu dacă tu ai trecut prin asta, dar eu am trăit din plin perioada în care „ţăran” a început să devină mai mult o jignire decât o mândrie, vremea în care toată lumea se muta la oraş şi îşi ocupa cu entuziasm un loc într-o fabrică şi într-un cub de beton. Am trăit cu vecini care nu reuşeau nici măcar să se adapteze la cutii, făcându-ne să suferim frecvent în urma inundaţiilor sau a petrecerilor date ca la ţară, în curte. Am fost şi eu printre aceia care, recunosc cu ruşine, foloseau expresia „nişte cârle, nişte ţărani”. Eram copil de oraş şi nu cunoscusem decât prea puţin viaţa la ţară, nu reuşeam să fac diferenţa dintre cei care erau cu adevărat ţărani şi cei care îşi negau identitatea, încercând să devină altceva. Ceauşescu şi regimul lui mă făcuseră să urăsc muzica populară, prin suprasaturaţie şi lipsa de alternative, prin participarea forţată la manifestări precum cele din 23 august şi aşa mai departe.

Mi-a luat mult timp să mă vindec. Acum privesc cu interes către viaţa rurală, îi admir pe cei care au puterea să trăiască altfel, departe de isteria dezlănţuită a oraşului şi mă bucur nespus când dau peste meșteșugari care se luptă să reînvie sau să păstreze anumite tradiţii sau meşteşuguri. Am din păcate mereu senzaţia că lupta e prea grea şi deznădejdea prea mare, că suntem norocoşi că mai avem obiceiuri vechi în viaţă, dar că nu suntem încă destul de norocoşi să avem şi moştenitorii care să le ducă mai departe.

După cum v-am scris deja aici, weekendul acesta am participat la un infotrip prin judeţul Neamţ, o acţiune cu un traseu minunat şi o organizare brici, în urma căreia am rămas cu amintiri deosebit de frumoase, pe care le voi cerne pe îndelete, mi-ar părea rău să le condensez pe toate într-un singur articol.

Din tot ce am făcut şi văzut, vizita la 3 meşteri populari a fost poate că cea mai inspirată sau mai bine zis inspiraţională, iar despre asta vei găsi mai multe detalii în continuare.

3 meșteșugari din Neamț

Meşter Rodica Ciocartau

Prima oprire a fost în comuna Pipirig, sat Boboieşti, la doamna Rodica Ciocartau, fostă profesoară de lucru manual, concediată pentru că acest obiect extraordinar a fost scos din şcoli. În prezent Rodica Ciocartau are un atelier în care se foloseşte chiar războiul de ţesut şi în care poţi vedea frumoase carpete, tapiserii, trăistuţe sau chiar costume populare. M-a întristat să o aud povestind cu amărăciune despre pierderea acestor tradiţii, despre vasele de la IKEA vândute la târguri ce se pretind tradiţionale, despre faptul că moştenitorii şi tinerii care ar putea să devină meșteșugari, dar nu vor să o facă. M-am gândit că tinerii ar putea să ajute măcar la promovarea acestor obiecte atât de frumos şi migălos lucrate, dar se pare că trăim încă în epoca refuzului, în epoca viitorului care sună mai bine decât trecutul. Pe de altă parte chiar şi Rodicăi îi este greu să accepte că ceea ce lucrează ea şi vinde la un preţ poate fi revândut apoi sub un alt nume sau la un preţ mult mai mare.

Mica Elena, de doar 7 ani, stătea cuminte şi timidă la războiul ei şi nu era doar de spectacol, chiar ştia să lucreze cu el. Pentru moment am uitat că asta poate fi o muncă nu tocmai amuzantă pentru copil şi am invidiat-o, în numele altor copii care nu cunosc decât cum arată ultima modă la păpuşile Barbie sau care sunt cele mai noi jocuri pe computer. Din păcate uneori, la astfel de copii, joaca e înlocuită de muncă, mi-a amintit Oltea despre asta. Sper totuşi că Elena are şi suficient timp de joacă. Şi că doamna Rodica va reuşi să găsească un echilibru între dorinţa de a păstra tradiţiile, de a proteja originalitatea acestora şi nevoia de promovare şi comercializare, chiar cu anumite compromisuri, pentru ca aceste meşteşuguri să nu dispară de tot.

                 

Cum poţi să ajungi şi tu acolo, să vezi minunea?

De la şoseaua Tg Neamţ – Poiana Largului, în comuna Pipirig faci dreapta. Continui să mergi aproximativ 4 km până în satul Boboieşti unde cel mai simplu este să întrebi localnicii. Sau poţi să suni: 0740671831


View Rodica Ciocartau – Pipirig, Neamt in a larger map

Meşter Ion Albu

Următorul popas a fost în curtea domnului Ion Albu, din Timişeşti, locul în care am găsit un om plin de energie, cu foarte mult entuziasm, mulţumit de ceea ce face şi de succesul ideii sale: măşti pentru tradiţiile din ajunul anului nou. Pe gard au început să se înşire mai multe măşti, fiecare unică, realizată cu ingeniozitate din postav, lână, blană, fasole etc… Înfăţişarea lor era mai degrabă comică decât înspăimântătoare, integrându-se în umorul specific românesc. Domnul Ion Albu ne -a povestit cum s-a născut această pasiune, la rugămintea copiilor din jur, cum a decis să renunţe la poziţia de director şi a revenit la sat după o experienţă de viaţă care a inclus chiar şi alte ţări, despre cum merge cu jocul şi mascaţii la fiecare final de an, într-o trupă numeroasă, fiind invitat în foarte multe locuri, despre participările sale la târguri naţionale şi internaţionale. Mentalitatea s-a schimbat aici, am simţit spiritul de antreprenor şi ceva mai mult optimism. Am mai aflat că anul de criză a fost cel mai bun an de până acum şi am ciocnit un pahar de ţuică în cinstea acestei veşti. A existat şi aici un „din păcate”, copiii şi generaţiile viitoare preferând să se bucure de obiceiuri fără să înveţe meşteşugul, aşa că nu se ştie cine va duce mai departe măiestria. „Băiatul e în casă, la calculator”, ne-a spus Ion Albu.

Surpriza mare a venit la final, când am aflat că avem fiecare câte o mască, oferită în dar de berea Noroc, unul dintre sponsorii evenimentului.

         

Poţi şi tu să comanzi astfel de măşti, direct de la meşter. Iată cum îl poţi găsi sau contacta:
Atelierul se află la şoseaua ce duce din centrul comunei Timişeşti spre Paşcani la aproximativ 500 m, iar la poartă se află o troiţă din lemn şi steagul tricolor al României. Tel: 0722689084, 0233781813


View Ion Albu in a larger map

Meşter Ionela Lungu

O ultimă oprire, când deja s-a lăsat întunericul, a fost la Ionela Lungu din Humuleşti, cea care redă viaţa personajelor amuzante din Creangă, din lut pictat şi împodobit. Am găsit pe taraba ei pe tuşa Mărioara, Păcală, Moş Nechifor Coţcarul, Moş Ion Roată sau Dănilă Prepeleac. Ionela nu este din Humuleşti dar s-a căsătorit cu un humuleştean şi odată cu pasiunea ei a redescoperit cu mare plăcere poveştile lui Creangă. Ne-a invitat şi pe noi să o facem, dăruindu-ne mici cărţi cu poveşti, punguţe cu doi bani, sau multe detalii spuse pe nerăsuflate, care dovedesc încă o dată cât de bine ştie ce spune. A fost o plăcere şi molipsitor să o asculţi, eu una abia aştept să recitesc din Creangă, odată cu LumeaMică, momentul e mai mult decât potrivit.

   

Pe Ionela Lungu o găsești chiar la poalele Cetăţii Neamţ şi merită să te oprești şi să arunci un ochi. Se laudă, pe bună dreptate, că are pe tarabă cele mai frumoase suveniruri din România. Şi ne confirmă ce am aflat şi mai devreme, că pe timp de criză lumea caută calitatea. Încă o veste bună!


View Ionela Lungu – Local artisan from Neamt County (Mester popular din Judetul Neamt) in a larger map

Această experienţă mi-a dovedit încă o dată că trebuie, atunci când ne facem planul pentru o călătorie, să luăm în calcul astfel de oameni, nu doar locaţii şi monumente. Povestea lor contează cel mai mult şi ei sunt cei care pot face diferenţa, aşa că hai să îi susţinem, să cumpărăm de la ei, să arătăm lumii mari că România e ceva mai mult decât Ceauşescu, Dracula şi Casa Poporului.

“Ştiu că sunt prost. Dar când mă uit în jur, prin curaj” spunea Creangă. Cu toate problemele pe care le are, România are ce arăta şi constat tot mai des, cu tristeţe, că străinii se prind de asta şi noi tot nu… Curaj, oameni buni!

Găseşti o listă cu mai mulţi meșteșugari pe siteul ViziteazaNeamt.ro


Au mai scris despre #priNeamt (completăm pe măsură ce mai apar)

Adrian Ciubotaru – Un week-end #priNeamt

Alex Dima – #priNeamt, un tur deosebit!,

Ultima zi #priNeamţ. Poveste şi fotografii

Alexandru Ciucă (Hoinaru) – Where people make the difference

Ancuţa Lebăda – #priNeamt, ziua I, #prinNeamt, ziua II

Andi Amironoaiei – O poveste #priNeamt, priNeamț se-ntâmplă lucruri faine

Andra Zaharia – Ce poti face #priNeamt,

Andrei Dobra (Makavelis) – Neamţ – despre oameni şi locuri #priNeamt, Am fost VIP pentru un weekend #priNeamt

Anne-Marie Chelariu – (The Anne-Marie) – Turist in orasul meu (Partea I), Turist în oraşul meu (partea a II-a)

Cristian China-Birta (Chinezu) – Hai să vă spun ce face un blogger #prinorasulmeu. Caz concret: #PriNeamt

Cristina Chipurici (Pyuric) – Un weekend de vis #priNeamt

Cezar Dumitru (Imperatortravel) – Prin Neamt, in mijloc de septembrie. Partea 1., Prin Neamţ, in mijloc de septembrie. Partea 2.

Denisa Bârgău (Denisuca) – Un weekend plin, in judetul Neamt

Diana Ribana – Piatra Neamt – un loc plin de traditie si peisaje incantatoare! partea 1

Dragoş Asaftei: Dupa prima zi #priNeamt, A doua zi de poveste de #priNeamt

Gabriel Oana (Gaben) – priNeamt – vlog

Măriuca Nastasiu (Mutza)#priNeamt

Miruna Siminel (Şi blondele gândesc) – Bloggeriţa, din Anglia #priNeamţ, #priNeamt in poze

Monica Jitariuc (Lost & Found Desk) – Prin Neamt sau cum am fost io miniblogger

Oltea Zambori (Nebuloasa) – Pipirig – sat de poveste, Omul care sfinteste locul, Omul sfinteste locul – partea a doua,

Sebastian Bârgău – Cum a fost #priNeamt

Tudor Iacob – Tot acasa #priNeamt e mai bine

Toma Nicolau – Bula lui Toma #16 – #priNeamţ – Mulţumiri şi impresii

Traian Bădulescu – Călător #priNeamț. Un alt paradis românesc (I), Călător #priNeamț. Un alt paradis românesc (II)

Tudor Popa (CeMerita) – De ce să vizitezi Neamţul?

priNeamț a fost un eveniment susținut de Primăria Piatra NeamțCentral Plaza Hotel, Petrom, Cosmote, Noroc și Autonom.

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!

Administratori şi iniţiatori al proiectului LumeaMare, Roxana, Alex şi Petra alcătuiesc o familie şi o echipă care a călătorit cât de mult a putut împreună, practicând un turism responsabil. Roxana este pasionată de artă și desen, Alex de fotografie și gastronomie. Petra, pe care o vei regăsi mai mult copil între paginile acestui blog, a devenit între timp adult și a pornit pe propriile căi în viață.