ZECE ZILE ÎN CROAŢIA, PARTEA I

Un deceniu de independenţă şi respectul pentru frumuseţe

Se făcea vara anului 2001, ceea ce însemna că trebuia să umblăm după albastru, cer şi mare; am iubit enorm Marea Neagră mulţi ani, încercasem şi după '89 să o revedem numai că litoralul vieţuia într-o confuzie; nu se făcea privatizare, statul nu întreţinea sau renova, micii negustori sufocau plajele, aşa că, cine putea, fugea spre alte ţărmuri.

Ajutaţi de computer şi internet am optat pentru Croaţia; începea pe atunci să fie din ce în ce mai lăudată.

După ce a fost mult timp componentă a Iugoslaviei multinaţionale, după ce a trecut printr-un război, Croaţia a devenit independentă şi a început să-şi vindece rănile, să construiască intens şi să continue v...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.