În fiecare an, începând din 2004, pe 10 decembrie se serbează la nivel internaţional Terra Madre Day. Te invit aşadar să sărbătoreşti şi tu alături de mine, printr-o vizită virtuală în Bra, Italia. Bra este oraşul în care s-a născut Carlo Petrini, fondatorul mişcării SlowFood şi unul dintre cei 50 de oameni care ar putea salva planeta, conform The Guardian.
Slow Italy – în trecere prin Bra
Noi am ajuns în Bra în vara anului 2012, în lunga şi lenta noastră vacanţă din Serralunga d’Alba, un sat medieval între vii, din Langhe, Piemont. Am trecut de trei ori prin oraş, odată pentru a lua cina la Osteria Boccondivino, altădată într-o scurtă plimbare şi a treia oară pentru a ne face cumpărăturile la târg.
În anii optzeci, Carlo Petrini manifesta împotriva deschiderii unui McDonald’s chiar în Piaţa Spaniei din Roma. McDonald’s mă tem că mai este şi azi acolo (parcă auzisem ceva veşti că nu ar mai fi, dar nu sunt la curent), dar uite aşa s-a lansat şi s-a dezvoltat mişcarea globală ce are în prezent membri în peste 160 de ţări, inclusiv în România (vezi aici o listă). Iar Osteria Boccondivino este restaurantul ce se află exact în locul în care s-a constituit mişcarea Slow Food, acolo unde a fost primul sediu al acesteia. Curtea interioară este simplă şi frumoasă, dacă ajungi vara pe aici merită să rezervi o masă în grădină. Ne-am simţit foarte bine chiar dacă nu am fost peste măsură de încântaţi de mâncare, nu aşa cum am fost peste câteva zile la Osteria da Gemma, în Roddino. E drept că la Gemma am putut să vedem cum se face mâncarea şi avut ocazia să gustăm din cele 12 feluri incluse în meniul fix în timp ce la Osteria Boccondivino poate că am venit cu aşteptări prea mari, poate că nu era sezonul potrivit sau nu am fost foarte inspiraţi în alegeri. Totuşi, mâncarea a fost bună, desertul delicios, se poate vedea că restaurantul are recenzii foarte bune, iar preţurile nu sunt chiar de speriat, aşa cum n-ar trebui să fie în niciun local Slow Food.
Filosofia Slow Food se bazează pe trei principii: gustos, curat şi corect (nu ştiu dacă exact aşa cu fost traduse în română, e vorba de Good, Clean and Fair). Gustos pentru că ar trebui încurajat consumul produselor proaspete de sezon, iar acestea ar trebui să facă parte din fiecare cultură locală. Curat pentru că producţia şi consumul de alimente nu ar trebui să dăuneze mediului şi nici sănătăţii noastre. Şi corect pentru că preţul pentru consumator ar trebui să fie accesibil şi să acopere costurile unei producţii la scară mică. Să nu uităm că percepţia noastră asupra preţului corect ar putea fi mult diferită faţă de aceea a unui italian, că noi venim dintr-o ţară amărâtă şi că am vrea să primim totul gratis sau ieftin, dacă s-ar putea. Dar nu este tocmai aşa, corect trebuie să fie de ambele părţi, aşa cum trebuie făcută şi educaţia, atât pentru noi ca simpli consumatori, cât şi pentru producători. Iar o astfel de filosofie încurajează atât implicarea micilor producători în obţinerea şi vânzarea unor produse de o calitate deosebită, cât şi responsabilizarea turistului care, odată ce va simţi diferenţa de calitate, va contribui cu drag, la rândul lui, la dezvoltarea micilor comunităţi rurale.
Se organizează foarte multe târguri Slow Food în Italia, fie mai mici, de weekend, fie mari, cu răsunet şi participare internaţională. Târgul săptămânal din Bra cuprindea atât produse alimentare locale, cât şi ţoale şi prostii fel de fel, ca într-un bazar. Alimentele erau însă de cu totul altă factură, tot ce am cumpărat de acolo a fost delicios şi de foarte bună calitate. Tot în Bra se organizează şi un mare târg specializat pe brânzeturi, Cheese. Iar în apropierea oraşului se află Universitatea de Ştiinţe Gastronomice. Peste 1000 de studenţi au învăţat sau învaţă la această universitate, devenind ceea ce se cheamă gastronomi (gastronome), profesionişti calificaţi în producţia, distribuţia, comunicarea şi promovarea alimentelor de calitate.
Dincolo de toată zarva târgurilor, amintirea cea mai puternică pe care o am din Bra este aceea a unui oraş aproape pustiu, pe ale cărui străzi m-am plimbat cu LumeaMică într-o amiază fierbinte, când toţi ceilalţi erau pitiţi la umbra obloanelor şi majoritatea magazinelor şi restaurantelor erau ferecate. Am admirat florile şi ferestrele, ne-am răcorit în interiorul unei biserici şi, spre bucuria copilului, ne-am resemnat cu o clasică pizza, delicioasă şi ea, într-unul dintre puţinele locuri pe care le-am mai găsit deschise la acea oră.
Astăzi sărbătoresc Terra Madre Day în felul meu tradiţional, povestind cu tine despre călătorii responsabile, depănând amintiri de calitate şi participând diseară, ca simplu spectator, la o conferinţă ce poartă numele: Pâinea ţărănească pe vatră, o dezbatere Slow Food. Cine ştie, dacă ai aceleaşi preocupări şi interese, poate ne vedem acolo şi mai povestim! Sau poate te-am convins să treci şi tu prin Bra, data viitoare când vei vizita Italia!
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
