Cum e să fii personaj de roman?

Ei bine, iată că eu sunt, e drept că pasager, un fel de actor secundar, care apare şi dispare în cursul acţiunii, aşa cum am apărut şi am dispărut din cursul copilăriei scriitorului, Briscan Zara. Dar nu de aceea am vrut să scriu acest articol, nu pentru că Bris mi-a fost prieten în copilărie, ci pentru că vreau neapărat să te îndemn să cauţi şi să citeşti cartea aceasta: Dezmăţ în unu.

Dezmat in unuDezmăţ în unu a intrat în lista mea mentală favorită, aceea care cuprinde „cărţi de râs”. Va trebui, la un moment dat, să scot lista din cap şi să o pun pe hârtia virtuală, pentru tine, pentru toţi cei care ştiu că nu trebuie să uităm cât de important e râsul în viaţă. Iar această carte nu este doar amuzantă, este scrisă cu mult, foarte mult talent şi inspiraţie, cu o fascinantă creativitate în manipularea frumoasei noastre limbi, alternând jocuri de cuvinte cu descrieri şi comparaţii cu adevărat originale şi o folosire moderată, dar bine nimerită a limbajului vorbit. Iar dincolo de râs sau bucuriile limbajului, găsim istoria unei copilării senzaţionale, la care chiar şi Creangă ar zâmbi, găsim poveşti hilare din şcoală, găsim experienţa uluitoare a unui om care a luptat dincolo de limitele imaginaţiei cu visul şi mizeria Americii şi care realizează, în cele din urmă, că tot România este ţara lui. Iar povestea este adevărată, probabil că într-o mare proporţie, fiecare scriitor având dreptul de a croi sau ajusta realitatea după propria sa fantezie sau imaginaţie. Dacă săptămâna trecută puneam la îndoială veridicitatea celor scrise sub pseudonim, de către un autor ce nu a fost niciodată în locurile despre care scrie o „autobiografie”, avem aici un roman despre care eu personal pot spune că este bazat pe realitate. O realitate uneori şocantă, dezvăluită într-un stil firesc, direct, lipsit de conformism sau alte bariere impuse de teama de o eventuală critică. Dimpotrivă, găsim multă autocritică în ceea ce priveşte propria persoană, o privire lucidă care, însoţită de umor, construieşte un personaj pe care ai dori să-l cunoşti.

Iar acest personaj există, Biscan Zara este numele său adevărat, nu pseudonimul, iar singurul meu regret, pe care iată că îl exprim public, este că nu l-am cunoscut crescând, că nu am ştiut prin câte a trecut, că de unde eram „destinaţi” să fim soţ şi soţie încă din burţile mamelor noastre, am ajuns să fim doar cunoştinte şi să nu ştim unul de altul timp de ani întregi.

Dacă ai prieteni din copilăria ta pe care i-ai preţuit, încearcă să dai de ei şi să vorbeşti cu ei azi, nu aştepta să îi găseşti pe Facebook sau să devii un personaj secundar într-o carte pentru a-ţi aminti cât de importantă a fost legătura dintre voi. Şi, revenind la scopul acestui articol, citeşte această carte şi nu-ţi va părea rău. Cum am spus-o de la început, nu o recomand pentru că îl cunosc pe Bris, el nici nu ştie că scriu asta, o recomand pentru că este minunată şi te va ajuta poate să îţi revezi copilăria şi să înţelegi de ce mai eşti pe aici, prin România:

…încetul cu încetul, ajung la concluzia finală care mă loveşte ca o măciucă în moalele capului, o măciucă binefăcătoare ce îmi despică creierul şi-l aeriseşte: oricât m-aş strădui şi oricâte succese aş avea pe orice plan, aici, în America, cel mai bun lucru pe care l-aş putea face ar fi să ajung un cetăţean obişnuit, unul oarecare, lucru cu care orice om din această ţară se naşte, creşte şi moare fără să facă nici cel mai mic efort, lucru pe care eu l-am avut de la natură şi-l voi avea mereu, până voi muri, în România.” – Dezmăţ în unu, de Briscan Zara

Vei vedea şi singur că Bris este orice, dar nu un cetăţean obişnuit. Aici, în România.

Felicitări şi aştept cu nerăbdare un următor roman!


Dacă ești pasionat de lectură și vrei să primești recomandări de la Roxana, o dată pe lună, înscrie-te în:

Clubul Pasionaților de Cărți din LumeaMare.

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.