Este adevărat că mi-am dorit să văd peştera Meziad citind articolul Inei. Aşa că la a doua incursiune prin Apuseni, n-am ratat ocazia. Şi bine-am făcut pentru că peştera asta e o minunăţie şi a urcat detaşat pe primul loc în topul preferinţelor personale în materie de peşteri.
Nici n-are cum să nu te impresioneze dacă ţinem cont strict de dimensiunile portalului: 16 m înălțime şi 10 m lățime. Este ca şi cum ai intra într-o catedrală imensă creată de natură. Pare-se că lucrurile s-au mai schimbat un pic de la vizita Inei. Adică nu mai poți intra fără ghid, accesul fiind blocat de o poartă, întrucât din anul 2012 peştera face obiectul unui proiect de amenajare care are ca obiectiv conservarea și protejarea acestui loc. 
Peștera Meziad se află pe Valea Meziadului, Munții Pădurea Craiului, județul Bihor, fiind declarată monument al naturii și rezervație speologică. Nu se cunoaşte exact anul descoperirii, doar că peştera a început să fie cercetată începând cu anul 1830. Primele amenajări au fost făcute în 1972, ocazie cu care au fost descoperite urme arheologice din paleolitic și neolitic, ceea ce denotă faptul că a fost o peşteră locuită de oameni, dar şi de animale (ursul de peşteră). În perioada 1970-1974, peştera Meziad a fost cartată de Racoviță, Rusu și Crăciun, concluziile acestora fiind că are o lungime de 5 km, fiind dispusă pe 5 nivele. 
Din lungimea totală a peşterii, se vizitează doar un sector de 1,5 km dispus pe 3 galerii. În urma reamenajării, au fost montate scări și balustrade, traseul fiind iluminat cu lămpi LED cu lumină rece care să nu afecteze ecosistemul. În peştera Meziad trăiesc numeroase colonii de lilieci în număr de aproximativ 20 000, traseul turistic trecând prin apropierea habitatului acestora. Pot fi văzuţi, îi poţi şi fotografia, însă trebuie să ţii cont că nu le place să stai prea mult cu bliţul pe ei.
Accesul este facil datorită amenajărilor făcute, precum şi spațiilor ample din galerii (20-30 m lățime și 15-20 m înălțime). N-am reținut cu exactitate numele sălilor prin care am trecut pentru că eram prea ocupată să casc ochii pe tavan în căutare de lilieci și am rămas în urma grupului ca să pot face poze. Nici la poze n-am prea excelat din lipsă de trepied, dar tot am făcut câteva cadre ca să-ți faci măcar o idee despre frumusețea acestei peşteri.
Mai multe informații și fotografii găsești aici.
Citește și despre alte peșteri din România:
Ghețarul de la Scărişoara
Ghețarul de la Vârtop
Peștera Muierilor
Peștera Urșilor
Poarta lui Ionele
Polovragi
Șugău
Valea Cetății
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
