Pentru versiunea în limba engleză click aici.
Traducere de: Lorena Drăghici
Nici nu ştiu câte ori mi-am zis până acum “n-am ce face în weekendul ăsta… hai până la Sibiu!” Şi nu m-am plictisit niciodată. Nu am habar de câte ori am vizitat oraşul acesta până acum, dar cert e că de multe ori! Da’ ce Dumnezeu am făcut acolo de fiecare dată? Hai să-ţi zic!
Vreau întâi să fac o mică, minusculă paranteză: de obicei când mă duc acolo, în ultimii ani, mă duc la Dodo. La prietena mea bună, de-un metru şi-o cireaşă, cum zice altă ilustră prietenă, dar cu un suflet mare cât China, aşa că de cele mai multe ori nu beneficiez de cazări prin oraş, ci de-un pat şi-o masă “ca la mama acasă”, cu piftele, mâncări nesănătoase şi delicioase, răchie cu mărgeluţe şi conserve din borcane meşteşugite cu drag de mâini pricepute şi iubitoare.
Dacă n-ai o Dodo în viaţa ta când te duci la Sibiu, nasol, că pe-a mea nu ţi-o dau. Poate doar dacă eşti motociclist sau motociclistă şi-ai rămas fără adăpost, atunci poate îţi pun şi-o vorbă bună. Dar până atunci, vreau să te trimit prin alte părţi în oraşul ăsta.
Unde te cazezi?
Cum ziceam, mari recomandări nu pot să fac în direcţia asta, pentru că aşa cum ştii, noi nu te trimitem decât unde am încercat cu capul propriu perna şi cu spinarea obosită salteaua… deci n-am o listă prea mare aici.
Ultima oară când am fost în Sibiu la hotel am stat la Ibis, a fost foarte ok. Altă dată am testat Hotel Apollo Hermanstadt, că poftim, Dodo nu era acasă! Amândouă hotelurile sunt foarte decente şi confortabile, însă dacă vrei ceva la buget mai redus nu ştiu să zic. Am încredere în sibienii mei (da, deja mă simt ca acasă acolo), aşa că poţi încerca să cauţi ceva pensiuni, sigur o să fie bine. Şi poţi să ne povesteşti şi nouă dup-aia cum a fost. Alina a scris aici despre pensiunea Casa Elixia, poate te ajută.
Unde să mănânci?
A, aici e simplu! Nu mă, nu la Dodo acasă, acolo mă duc eu, că îs privilegiată! Am avut plăcerea să descopăr diverse locuri de torturat silueta cu puterea de atracţie a meniului… de exemplu: restaurantul Hermania unde ne-a dus Tudor Popa când am fost Prin Sibiul Meu.
Da’ acolo e periculos, dacă eşti la cură o să pleci plângând. Conform principiul mănânc şi plâng, mănânc. Numa’ o vorbă îţi zic: untură de porc cu ceapă întinsă pe pâine de casă. Cum ar veni, unsoare pe pită. Mno, au diverse şi pentru vegetarieni, dacă insişti.
Alta, tot de-atunci o ştiu, dar o primisem ca recomandare şi înainte, şi o dau şi eu mai departe: Pivniţa Weinkeller. Sau, de ăştia de care cică ştie toată lumea (numai eu n-am ajuns încă), dar acum facem un pic invers, te trimit acolo şi-mi spui tu cum a fost, că oricum eu vreau să încerc data viitoare: la Kontiki, unde pare-se că sălăşluieşte mama ciorbelor de burtă. Mor de curiozitate şi de poftă!
În rest, de băut o cafea sau un smoothie sau ce cico vrei tu, recomand Pardon Café: dacă e cald, stai afară pe terasă şi caşti gura la turnurile calfelor. Dacă e frig, stai ‘năuntru că e genial decorul.
Ori în Piaţa Mică ori în Piaţa Mare, vezi ce-ţi face cu ochiul, aşează-te la o terasă, ia o cafea, un ceai şi stai o ţâră locului. Respiră. Uită-te în jur. Şi vezi dacă n-o să te simţi oleacă mai “ca la ei”, decât “ca la noi”.
Acu’ , dacă rezolvarăm trebuinţe d-ăstea bazale, ca să-l parafrazăm pe dl. Maslow, hai să ne şi culturalizăm cevaşilea.
Ce să vizitezi?
Clar, Pieţele, Mică şi Mare, Piaţa Huet, Turnurile de apărare, astea sunt de neratat. În Turnurile calfelor, pe lângă care doar trecusem de fiecare dată când am fost în Sibiu, am şi urcat, la ultima mea vizită acolo. Şi cu ocazia asta am aflat foarte multe despre calfe şi obiceiurile lor. Aşa că te rog şi pe tine să nu treci doar pe lângă ele, opreşte-te un pic şi citeşte.
Iară, cu mare căldură îl recomand pe domnul aista, Răzvan Pop, e inepuizabil când vine vorba despre istoria şi arhitectura oraşului. Un mic exemplu, aici.
Nu vreau să fac o listă exhaustivă a obiectivelor turistice, însă am descoperirile mele personale culese din toată vânturarea mea prin Sibiu, care mi-s foarte dragi. De exemplu, penultima oară când am fost în oraşul ăsta am aflat despre Sibiul Baroc o mare de informaţii pe care nu am cum să le transcriu aici. Pentru curioşi, iaca aici şi o listă de monumente ce nu trebuie ratate: case, monumente istorice, turnurile şi zidurile cetăţii, bastioane, muzee şi biserici. După gustul şi aplecarea cititorului…
Eu una de fiecare dată când mă duc găsesc un colţ nou sau văd ceva diferit faţă de ce ştiam ceva. Tind să cred că oraşul ăsta e inepuizabil!
Muzee
Am nimerit într-o toamnă ploioasă, tot pe principiul de “n-avem-ce-face-hai-la-Sibiu”, o vreme urâtă şi-un oraş zgribulit, de scotea tot cheful de învârtit pe străzi din noi. Ia hai la muzeu, ce, n-am spăla şi noi retina un pic şi rearanja zenul?
Am luat bilet pentru intrare la toate muzeele care ţin de Brukenthal, însă nu am ajuns decât în vreo patru din ele: Palatul Brukenthal, din care cel mai mult îmi place galeria românească, Muzeul de istorie, în care reţin că ne-am minunat de imensitatea de “sabie pentru două mâini”… frăţică!, eu ştiu că oamenii erau un pic mai firavi vreme-înainte, eu cred că îi ajuta şi calul s-o ridice de jos!! Muzeul de vânătoare e mai mult recomandat pentru băieţi că mie îmi era cam milă de blănile ălea moarte, deşi a fost o milă amestecată cu fascinaţie. Şi Muzeul de Istorie Naturală, mititel, dar fain aranjat şi foarte interesant, a fost o descoperire plăcută.
Şi, unul pe care îl amânasem de fiecare dată dar într-un final am reuşit să-l străbat, dar a fost numai un “touch-and-go”, aşa că iar vreau să merg: Muzeul Astra . A fost dragoste la prima vedere, aşa că m-aş mai duce la un picnic acolo, m-aş duce să îl prind cu căsuţele deschise, sau m-aş mai duce cu bicicleta, aşa cum am mai fost.
Evenimente
Tot timpul se întâmplă ceva în Sibiu. Mai un festival de folclor, o Artmanie, un festival de film sau teatru, nu trebuie decât să cauţi un pic şi hop! ai şi divertisment. La Artmania am fost odată cu frate-meu, mic şi cumva “furat” de-acasă, că ne-am dus fără cazare, am “golănit” printr-un club după concerte şi dup-aia l-am împachetat în autobuzul de Vâlcea şi eu am şters-o la Bucureşti. Eh, ce vremuri, eram şi noi tineri şi studenţi. Mai mult eu cred, pe el ar trebui să-l întreb câţi ani avea.
Aşadar, cu un pic de planificare, poţi după gust să nimereşti când e cu manifestare artistică, sau să fugi de asta, că de, unii îs mai ciudaţi şi preferă liniştea.
Acum mi-am dat seama! Eu la Sibiu încă nu am fost la teatru! Deci e clar, trebuie să programez o nouă vizită. Şi oricum, cred că ţi-ai dat seama după ce am scris în text că deja am strâns o sumă de motive să vreau să mă întorc. Şi, ca o ultimă recomandare ar fi doar să te duci, şi să te învârţi pe străduţe şi prin pieţe. Vezi tu unde vrei să te opreşti. Hai, ce mai aştepţi?
Acest articol face parte din campania blogosferei turistice româneşti, cu scopul de a promova ideea de city break in oraşe din Romania. Un mare număr de bloguri de călătorii au publicat astăzi articole pe această temă şi îți recomand să le citeşti.
Imperator Travel Blog îți recomandă mai multe oraşe din România.
Plăcerea de a călători îți recomandă Târgu Mureş.
Hai la bord îți recomandă Braşov.
Viajoa.ro îți recomandă Câmpulung Muscel.
Travelgirls.ro îți recomandă Galați.
Călător sau Turist îți recomandă Craiova.
Ciprian Caraba îți recomandă Tulcea.
Turistu.ro îți recomandă Piatra Neamț.
In-turneu.ro îți recomandă Sighişoara.
Travelwithasmile.net îţi recomandă Braşov.
Turismmarket.com îţi recomandă mai multe oraşe din România.
Elenaciric.ro îţi recomandă Brăila.
Bialog.ro îţi recomandă Sfântu Gheorghe.
Trans-ferro.com îţi recomandă Sinaia.
Marius Gabriel Pop îţi recomandă Baia Mare.
Alice Traveler îţi recomandă Cluj.
Blog Paravion îţi recomandă mai multe oraşe din România.
Lipa-lipa.ro îţi recomandă mai multe oraşe din România.
Ioana Budeanu îţi recomandă Iaşiul.
Travelbadgers îţi recomandă Sighişoara.
Apolloro îţi recomandă Alba Iulia.
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
