La doar două ore distanță de Santiago se întinde Valparaiso, un oraș al căui nume alintat este Valpo, așa cum localnicilor le place să-l numească. Valparaiso a fost inclus în patrimoniul UNESCO începând cu anul 2003, drept urmare a fost transformat, cu ajutorul autorităților și al localnicilor, într-unul dintre cele mai creative orașe din Chile.
În 2012 Valparaiso a găzduit festivalul internațional de artă stradală Polanco Graffestival, unde aproape 70 de artiști din toată America de Sud au fost invitați pentru a colora orașul. După terminarea festivalului, locuitorii au îmbrățișat arta stradală, au cultivat-o și au susținut-o. Cu sprijinul populației și al guvernului, orașul se colorează pe zi ce trece. Artiștii au libertatea de a-și exprima creativitatea, având nevoie doar de acceptul proprietarului pentru a-și valorifica talentul.
De la forma inițială, cu valențe de protest și revoltă socială sub regimului lui Pinochet, arta stradală a devenit modalitatea prin care orașul și-a schimbat continuu înfățișarea. Străduțele te invită să descoperi lumea creativă și colorată a personajelor fantastice, a reprezentărilor de oamenilor politici, a poveștilor. Există chiar și o competiție anuală, iar artistul câștigător pictează un perete mare aparținând unei clădiri din centrul orașului.
Nici locul în care am stat cel patru zile în Valparaiso nu a fost lipsit de prezența culorii.
Pe măsură ce am cutreierat orașul, am descoperit și creațiile stradale.
În prima zi am luat în piept scările care mergeau paralel cu unul din funicularele părăsite (ascensor Cordillera) şi am descoperit la capătul acestora, o piațetă mică al cărei perete era decorat cu acest grafitti.
Orașul te surprinde cu acest tip de artă stradală cam peste tot.
Lasând în urmă La Sebastiana, am coborât strada abruptă ce primește la capătul ei intrarea în ascensorul Espiritu Santo. Construcţiile, pereţii, stâlpii nu au scăpat de pensulele artiștilor.
La ieşirea din ascensorul Espiritu Santo am dat cu ochii de alţi ochi mai mari:
O scurtă oprire pe drumul ce duce la ascensorul Polanco. Zidul lung ce urma forma străzii, a devenit pretextul pentru o poveste muzicală.
Poveştile sunt peste tot – la capătul pasarelei de metal ce se ițește din gura ascensorului Polanco, am întâlnit o clădire ce a prins viaţă datorită picturii stradale.
Nu doar pereții, gardurile şi stâlpii au fost atinse de tușele de culoare ci și mașinile de colectat gunoiul au devenit mai vesele, mai colorate, o pată de culoare care se mișcă alene prin oraș.
O după-amiază lejeră de 25 Decembrie, prima zi a Crăciunului petrecut la 12.000 km de casă. Am hotărât că trebuie să mâncăm undeva. Într-un oraș devenit adormit și leneș, am pornit la drum, de data asta lasând aparatele foto acasă. Totul era aproape pustiu, magazinele şi restauratele închise, oamenii se prelingeau alene pe străzile goale. Pe lista noastră de restaurante am tăiat repede pe cele ale căror porţi erau închise. Cu o ultimă sforțare, mai aveam o singură speranţă, am început să urcăm pe strada care s-a dovedit a fi una dintre cele mai interesante şi bogate din puct de vedere al artei stradale. Noroc că telefonul și-a făcut datoria mai mult decât onorabil.
Dacă vrei să localizezi zona, uite aici un mic ajutor.
Considerate underground şi ilegale în multe locuri din lumea asta mare graff-urile sunt o formă de artă estetică care atrag un public mult mai variat decât o pictură dintr-un muzeu sau o galerie de artă. Arta stradală ocupă cu loc important în viaţa oraşului şi reuşeşte să scoată din monotonie, urâţenie și singurătate peisajul anost urban.
Pe lista LumeaMare ţi-am arătat câte un fragment de graffiti colorat din Berlin şi Barcelona. Te invit să descoperi și tu orașele care se bucură de prezența graff-urilor.
Citeşte şi:
Itinerariu şi sfaturi practice pentru Chile
Iată că am ajuns în Valparaiso!
Valparaiso şi casele lui Neruda
Crăciun cu peripeţii în Viña del Mar
Atacama, cum am ajuns şi cum ne-am organizat
Atacama, lagune altiplanice şi păsări flamingo
Atacama, El Pukara de Quitor și Valle de la Luna
Patagonia – Pinguinii din insula Magdalena
Patagonia Aysen – Trekking pe gheţar şi plimbare cu caiacul
Trekking în Torres del Paine – sfaturi practice de călătorie
Mulţumiri:
Zborul către Chile a fost posibil cu sprijinul AirFrance-KLM România. AirFrance operează zilnic zboruri pe ruta Bucureşti – Paris – Santiago de Chile. KLM operează 3 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Amsterdam – Santiago de Chile.
Fotografiile de mai sus au fost realizate cu Nikon D90, Iphone şi Sony A7, pentru care mulţumesc Sony Romania.
Mulţumim BNI România pentru susţinere.
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!