Pentru că am început deja să primesc mesaje în care sunt rugată să dau sfaturi pentru cei ce îşi planifică vacanţa în Iordania, m-am gândit ca înainte de a continua cu impresiile de acolo, să fac un rezumat a ceea ce a însemnat pentru noi călătoria în Iordania, cu ceea ce am simţit noi că e mai bine să facem, cu idei, cu sfaturi şi linkuri care sper să îţi fie utile. Şi noi ne-am documentat înainte şi ştim cât de utile ne-au fost articolele citite pe diverse bloguri, aşa că vom încerca, la rândul nostru, să împărtăşim nu doar senzaţiile şi impresiile, ci şi aspectele practice ale călătoriei.

Ia-o încet!

Sfatul pe care îl voi da şi îl voi repeta de acum înainte oricărui călător, valabil pentru orice colţ de lume, dar mai ales în lumea orientală, va fi: „ia-o încet!”. Nu te grăbi, nu încerca să bifezi toate obiectivele turistice – orice ţară interesată de fenomenul turistic te va ademeni cu foarte multe locuri pe care vei dori sincer să le vezi. Alege-ţi totuşi un număr de opriri care să nu depăşească în niciun caz numărul zilelor pe care le ai la dispoziţie şi apoi încearcă să-l reduci la jumătate. Numai aşa vei reuşi să îţi foloseşti timpul înregistrând şi senzaţii nu doar kilometri sau impresii vizuale, vei reuşi să interacţionezi cu oamenii şi, nu în ultimul rând, să te relaxezi şi să te odihneşti, că doar şi pentru asta ţi-ai luat vacanţă.

Iordania este o ţară care a înţeles foarte bine cum să îşi promoveze şi valorifice potenţialul turistic. Mai e de lucru pe ici şi pe colo, suferă şi ei acum de tensiunile create în ţările din zonă, numărul de turişti fiind sensibil scăzut (lucru care ne-a bucurat, la modul egoist), dar una peste alta, Iordania nu este în niciun caz o ţară prin care să treci şi de unde să vrei să traversezi şi în Israel sau Egipt, sau cum era înainte de probleme, să o combini cu Siria sau alte ţări. Chiar dacă este mică, Iordania este deosebit de frumoasă şi merită o vacanţă dedicată. De obicei călătoriile acolo sunt planificate pe parcursul unei săptămâni. Nouă nu ne-au ajuns două săptămâni şi am întâlnit oameni care veneau să stea o săptămână întreagă doar în deşert, asta ca să îţi dau o altă măsură. Mai departe depinde de tine cât de tare vrei să te grăbeşti şi cu ce vrei să rămâi în urma unei călătorii. Găseşti la finalul articolului o listă scurtă şi câteva note legate de ceea ce poate fi văzut în Iordania, iar traseul nostru a arătat cam aşa:

Ziua 1 – (sosit dimineaţa foarte devreme) – Amman

Ziua 2Jerash

Ziua 3King’s Way spre Petra, cu oprire la Mount Nebo, Madaba, Karak

Ziua 4Petra + Petra Kitchen

Ziua 5Petra+ Petra by night

Ziua 6Wadi Rum

Ziua 7 – Wadi Rum

Ziua 8 – Wadi Rum

Ziua 9 – Aqaba, South Beach, snorkeling în Marea Roşie

Ziua 10 – Zbor cu balonul peste Wadi Rum, snorkeling în Marea Roşie

Ziua 11 – Aqaba – Madaba via Wadi Araba

Ziua 12vizita la Zikra Initiative

Ziua 13 – Marea Moartă / Dead Sea, bălăceală all day long

Ziua 14 – plimbare spre Fuheis şi Salt, plecare nocturnă înapoi spre casă

Ai grijă cum îţi estimezi bugetul

Iordania nu este o ţară ieftină. Un Euro înseamnă cam 0,92 JD şi e preferabil să ai banii în bancnota locală (dinar) sau în dolari (la care cursul e fix – 0,7, faţă de euro care e variabil). În general, plata se face în JD sau în defavoarea ta, dacă îţi acceptă altă valută.

Pentru biletul de avion poţi urmări oferte dar, dacă nu prinzi ceva mai ieftin, poate fi undeva între 250 şi 500 de euro de persoană. (Actualizare: în 2017 s-au introdus și zboruri directe către Eilat, de unde se ajunge mult mai ușor la Petra sau în deșert)

De mâncat se poate găsi ceva foarte ieftin pe stradă (cu 2 JD te umpli cu o şaorma delicioasă) sau poţi să îţi iei câte ceva de la supermarket, trebuie însă să ai noroc să le găseşti pe acelea care nu au preţuri diferite pentru turişti. O sticlă de 1,5 l de apă ar trebui să nu te coste mai mult de 0,35 JD, de exemplu. La restaurant poţi mânca, în funcţie de loc şi ce comanzi, cu plus minus 10 JD de persoană.

Cazarea poate fi rezonabilă, dacă faci rezervare din timp (preţul unei camere triple a fost pentru noi între 35 şi 50 de euro). Intarea la Petra este între 50 – 55 – 60 JD / persoană (o zi, două sau trei, detalii aici) iar aventura prin deşert, cu beduinii, nu este neapărat chilipir. Noi am plătit aproximativ 600 de JD pentru trei zile şi trei nopţi, cu o plimbare pe cămile, plimbări zilnice cu jeep-ul şi ghid la dispoziţia noastră toată ziua, mese şi somn la adăpost (fă rezervare din timp, vezi mai multe detalii sau sugestii la Rum Guides, specializaţi în căţărări şi nu numai). Zborul cu balonul (Royal Aerosports Club of Jordan) este genul de activitate şi cheltuială „once in a lifetime”, pentru cine simte că se desparte cu greu de 130 de JD de persoană adultă şi 65 JD pentru copil.

Vom face şi un buget detaliat la un moment dat, ca să te ajutăm cu mai multe detalii, dar atunci când îţi faci calculele ai grijă să adaugi o marjă suficientă, ca atunci când îşi construieşti o casă. E posibil să fie nevoie să dai bacşiş şi pentru serviciile incluse deja în biletul de intrare, cum ar fi mersul pe cal până la Siq, la Petra. Iar dacă mergi cu copilul după tine te-ai fript, la câte tentaţii există pe fiecare trotuar!

Îţi închiriezi o maşină sau nu?

Depinde foarte mult de cum ţi-ai creionat programul. Noi am combinat autobuzele şi taxiurile cu maşina închiriată doar pentru ultimele patru zile. Nu ar fi meritat pe toată perioada pentru că ar fi stat mai mult degeaba, cât am fost noi la Petra şi în deşert. Trebuie să ştii însă că autobuzele pleacă dimineaţa devreme, în jur de 6:30. Şi că aşteaptă, în general, să se umple înainte de a pleca.

Pentru închiriere am apelat la Rent a Reliable Car şi am fost mulţumiţi. Nu-ţi aduc maşina cu puţini kilometri sau ştearsă bine de praf, dar preţul e mai bun decât la companiile consacrate. Plăteşte asigurarea suplimentară, merită! Am mai aflat că acestor companii mai mici nu le convine să închirieze pe perioade foarte scurte, când am solicitat o maşină pentru două zile ni s-a spus că nu au nimic disponibil, nu ştim acum unde e adevărul.

Şoselele sunt minunate, atenţie însă la animale!

Vorbeşte cu oamenii!

Nu te feri să vorbeşti cu cei care te abordează, fie că vor să îţi vândă ceva sau pur şi simplu vor să te ajute. Iordanienii sunt foarte ospitalieri şi binevoitori, iar hărţuiala este mult mai mică, dacă e să compar cu Egiptul sau Marocul. Poţi să le zâmbeşti şi să le spui „nu acum”, poţi să accepţi un ceai şi poţi să nu te limitezi la a cumpăra dintr-un magazin şi atât, fără a schimba câteva vorbe, e păcat. S-ar putea să afli lucruri, opinii şi poveşti interesante. Dacă nu ştii pe unde să o iei se va ivi întotdeauna cineva dornic să te îndrume, chiar dacă s-ar putea mai degrabă să te încurce, neînţelegând foarte bine ce vrei. Dacă schimbi un cauciuc, va apărea un bărbat care să pună mâna să te ajute, fără să îţi ceară nimic în schimb. Dacă cineva a greşit cu ceva faţă de tine nu va da din umeri cu indiferenţă, ci va găsi imediat o soluţie, cât am stat acolo am fost foarte relaxaţi şi nu am avut niciodată senzaţia că dacă ceva nu a mers cum ne aşteptam nu mai aveam altă variantă!

Când e de plătit totuşi, stabileşte preţul dinainte, e mult mai bine aşa, în zone foarte turistice precum Petra preţurile la taxiuri de exemplu chiar sunt aberante! În schimb poţi să te sui liniştit într-o altă maşină care şi-a oferit serviciile, având acelaşi drum cu tine, vei plăti mai puţin şi nu vei fi răpit. Nu pot garanta asta, dar noi cel puţin am făcut asta de câteva ori şi am fost în siguranţă.

Iar dacă vrei să înţelegi mai bine viaţa locală vizitează Zikra Initiative, un program adresat mai ales iordanienilor din oraşe, care pot interacţiona astfel cu populaţia mai puţin favorizată din mediul rural, o modalitate excelentă pentru tine de a înţelege mai mult şi a ajuta şi tu, prin taxa pe care o plăteşti, o anumită comunitate.

In Iordania vei vedea încă mulţi oameni locuind în corturi, fie că vor asta sau nu. Sau vei vedea sate construite de rege pentru cei săraci. Iar dacă te întrebi dacă mai există beduini autentici, care trăiesc în cort pentru că asta e alegerea lor, pot să îţi spun că da, există oameni care nu vor să se despartă de deşert nici dacă au această şansă, am avut noroc să vizităm o astfel de persoană.

Îmbracă-te potrivit

Undeva într-un ghid scria că iordanienii sunt prea amabili ca să îţi ia capul dacă umbli cu decolteu şi pantaloni scurţi – şi am văzut suficiente exemple. Sau dacă vei arăta semne de afecţiune în public, faţă de partenerul tău. Doar că răul este făcut, indiferent de reacţia lor. Sfatul meu, care nu ţine doar de bun simţ, ci şi de latura practică este: dacă eşti femeie e preferabil să ai bluze cu mâneci lungi, pălărie şi eventual o eşarfă care să îţi acopere ceafa, iar picioarele să le ţii acoperite. Nici pentru bărbaţi nu este o idee prea bună să umble cu pielea pe afară, mai ales în zonele scăldate în soare precum Petra sau Wadi Rum, e de la sine înţeles de ce. Şi nu, nu am murit de cald, vă garantez!

Încearcă să înveţi câteva cuvinte în arabă

Foarte mulţi iordanieni vorbesc limba engleză iar copiii sunt înebuniţi să dialogheze, aşa că nu vei avea probleme speciale. Însă merită să vezi expresia lor atunci când îi saluţi sau le mulţumeşti în limba lor, se luminează la faţă şi te întreabă imediat „do you speak Arabic?” – şi chiar dacă răspunsul tău va fi nu, vor fi la fel de încântaţi că ai încercat.

Fii mândru că eşti român

În Iordania vei vedea că eşti foarte bine primit ca român, aşa că nu ezita să spui de unde eşti. Ţi se va spune imediat fie că există o rudă care a făcut medicina în România, fie că au ei un prieten care are un prieten… ideea este că răspunsul cu „from Rumania” (pronunţat aşa, altfel nu înţeleg!) ridică automat degetul mare de la mâna dreaptă în sus.

Cam asta ar fi un rezumat, cu ce îmi trece acum prin cap. Aştept întrebări suplimentare, dacă am omis ceva important! Şi aşa cum am promis la începutul articolului, iată şi câteva note legate de principalele atracţii din Iordania:

Amman – capitala albă despre care ţi-am povestit în cateva cuvinte  şi asupra căreia voi mai reveni. Nu o trata doar ca o oprire de la aeroport, merită mai mult de o zi. Dacă nu ai timp si preferi să renunţi la oraş în favoarea altor locuri, poţi foarte bine să te cazezi în Madaba, unde ai oricum ce face, revin mai jos.

Spre nordJerash cu ruinele sale romane despre care am scris tot pe scurt aici, dar cu promisiunea că voi continua. Tot în Nord mai sunt alte ruine frumoase şi peisaje verzi la Um Qais, Pella sau castelul de la Ajloun. Există tururi din Amman care cuprind aproape tot nordul într-o zi, noi nu recomandăm asta şi din acelaşi motiv nu ne-am oprit decât la Jerash.

Deşertul de est, cu castelele deşertului – nu ştim în ce măsură merită, am auzit suficiente opinii că nu e chiar aşa spectaculos încât să tăiem asta de pe listă.

King’s Way (mai multe detalii aici)– o rută cu peisaje deosebite, ce îţi permite să arunci doar un ochi de la distanţă asupra unor rezervaţii naturale ce merită ele în sine câteva zile: Wadi Mujib (accesibil doar de la 18 ani în sus, cu canioane şi trasee care trec prin apă şi cascade, senzaţional, motivul pentru care vom reveni acolo după încă 10 ani, dacă ne înţelegeţi) sau Dana Nature Reserve – un alt loc minunat de plimbare. Tot din acest drum poţi ajunge la castelul Karak, la Muntele Nebo sau Madaba. Noi le-am cuprins pe toate într-o zi, în drumul spre Petra.

Petra (impresii aici)– este unul dintre cele mai fascinante locuri din lume şi nu degeaba s-au inventat biletele pentru două sau trei zile, mai convenabile decât dacă iei pentru o zi şi îţi dai seama apoi că nu ţi-a ajuns. Desigur, o zi poate fi suficientă ca să treci prin Siq, să te bucuri de The Treasury, de mormintele regale şi de o urcare până la The Monastery (care chiar merită!). Şi dacă nu pici încă din picioare, poţi să te întorci seara la Petra by night, în atmosfera plăcută a lumânărilor, deşi, obosit fiind, îţi garantez că vei avea senzaţia că nu a meritat banii (impresii aici). Dar ca să apuci să te bucuri cu adevărat de ceea ce înseamnă Petra, să urci la High Place of Sacrifice pe o rută mai puţin bătută (indicat cu ghid) şi să explorezi găurile în stânci cu minunatele lor combinaţii de culori, ai nevoie de cel puţin 2 zile la rând. Eu regret că nu am planificat trei, ca să ajungem şi la Jebel Haroun, incursiune pentru care e nevoie de o zi plină.

Wadi Rum (impresii aici)– zilele şi nopţile petrecute în deşert au fost cele mai frumoase pentru noi, din toată călătoria, aşa că să nu te aştepţi să îţi spunem că e ok să intri şi să ieşi în aceeaşi zi. Rezervă-ţi din timp o plimbare cu beduinii şi bucură-te de linişte, de nisip, de stânci, de puzderia de stele, de mâncarea făcută la foc, la umbra răcoroasă a unei stânci, de fumul din cort şi de ceaiul mereu cald şi dulce, oferit din abundenţă. Încerc să mă opresc aici, deocamdată.

Aqaba – chiar dacă eşti nu eşti pasionat de scufundări, nu poţi veni aici fără să încerci să faci măcar snorkeling. Noi ne-am cazat pe lângă South Beach, o plajă publică unde dai imediat, în apă, cu nasul de corali şi peşti. Hotelurile nu sunt pe plaja asta şi vei face puţin drum dus-întors, dar când am fost noi zona era foarte liniştită şi foarte bine pregătită în ceea ce înseamnă servicii, mai ales pentru scufundători.

Marea Moartă – merită experienţa cu vârf şi îndesat! Poţi alege între plaja publică Amman Beach sau intrarea la unul dintre hotelurile de lux. Ambele opţiuni sunt ok, noi am ales totuşi Movenpick, pentru că ne-am nimerit pe acolo fix vinerea, când plaja publică era efectiv asaltată de toţi localnicii care voiau să profite de ziua lor liberă (da, la ei vinerea e zi liberă, eventual sâmbăta, dar nu şi duminica!).

Madaba – spuneam la început că Madaba este o alternativă foarte bună la Amman, dacă ştii că nu ai timp suficient să petreci în marele oraş. Noi ne-am cazat aici la final, de unde am mers în fiecare zi către alte locuri, pe drumuri şerpuite şi foarte frumoase, către Marea Moartă, către oraşe mai puţin bătute cum ar fi Fuheis sau Salt sau, destinaţia finală şi tristă, către aeroport. Nu ne-a tras aţa la locul de botez al lui Isus, dar pentru interesaţi acesta este foarte aproape de Dead Sea.

Detalii vor urma, din abundenţă. Şi bineînţeles, o ediţie specială de Poveşti din LumeaMare!

Surse foarte bune de informaţie despre Iordania (mai ştiu şi o să mai adaug)

VisitJordan

Uncorneredmarket

JordanJubilee

Administratori şi iniţiatori al proiectului LumeaMare, Roxana, Alex şi Petra alcătuiesc o familie şi o echipă care călătoreşte cât de frecvent poate împreună, practicând un turism responsabil. Roxana și Alex sunt pasionați de fotografie, dar pe Alex nu-l întrece nimeni la gătit. Iar Petra este cea care testează destinaţiile din punctul de vedere al unui copil.