Ce vinuri bem sau oferim de sărbători

Ce vinuri bem sau oferim de sărbători

De sărbători ne amintim întotdeauna cât de frumos este să dăruieşti. Ne frământăm minţile şi căutăm frenetic cele mai potrivite daruri pentru cei dragi, pentru cei care au nevoie de un gest, pentru cei în faţa cărora ne simţim datori, pentru cei la care „trebuie” şi aşa mai departe. Ar fi minunat dacă buzunarele ne-ar permite să trăim această bucurie la maximul ei, dacă ne-ar permite să fim la fel de generoşi pe cât am dori. Dar nu întotdeauna acest lucru este posibil, după cum nu întotdeauna găsim obiectul potrivit pentru persoana potrivită. Aş vrea doar să vă amintesc un fapt: gestul de a dărui nu are întotdeauna o conotaţie financiară şi nu ar trebui să se măsoare în cât de scump a fost cadoul. A dărui este ceva mai mult de atât, cel puţin când ne referim la persoanele care contează cu adevărat în viaţa noastră. Poate că sunt prieteni care s-ar simţi fericiţi să le dăruiţi o după-amiază la o cafea, copii care ar primi bucuroşi o zi de joacă alături de voi (şi o jucărie mică, mică, pentru că micii tartori sunt şi cei mai pragmatici, uneori!), părinţi care s-ar bucura pur şi simplu să nu vă vadă grăbiţi atunci când le treceţi pragul.

Introducerea moralizatoare fiind făcută, hai să trecem la fapte şi anume să vă spun că, din punctul meu de vedere, o sticlă de vin poate fi un cadou frumos pentru orice adult, dacă facem alegerea potrivită şi dacă ştim că ceea ce am cumpărat merită să poarte titlul de cadou. Vinul adună oamenii împreună, nu e un cadou pe care să îl consumi de unul singur, decât dacă eşti puţin cam solitar de felul tău sau chiar îţi place să te răsfeţi din când în când. Din păcate, din abundenţa de vinuri de pe rafturile hipermarketurilor puţine sunt ceea ce trebuie.

Preţul e un criteriu eliminator, de cele mai multe ori, însă nu este o garanţie. Există vinuri accesibile, de bună calitate, există vinuri cu preţuri medii spre mari  care nu te impresionează cu nimic şi există vinuri bune, nume renumite, pe care merită să dai banii. De curând, discutam că vinurile de import sunt în România mai scumpe decât în alte ţări. Posibil, dar până să comandăm din altă parte tot va trebui să apelăm la magazinele de specialitate, pe care vi le recomand vs. supermarketuri, hipermarketuri sau mai rău, micile magazine de bloc.

Pentru că noi iubim vinul, dar nu ne permitem să îl consumăm ca pe ceai, nu putem spune că am degustat tot ce e bun sau mai bun pe piaţă. În cele ce urmează, vă vom recomanda câteva nume dintre cele degustate şi preferate şi, mai departe, vă rugăm pe voi să ne ajutaţi să completăm lista. Sperăm să vă fie de folos şi să vă facem să vă gândiţi de două ori înainte de a întinde mâna spre raft.

VINURI ROMÂNEŞTI

De la S.E.R.V.E puteţi oricând să alegeţi din gama Vinul Cavalerului (pentru un buget mai mic, pe la 20 de lei) sau Terra Romana, pentru gusturi mai fine (începând cu 35 de lei). Mai sus de Terra Romana, de neratat este Cuvee Charlotte 2008, lansat de curând la GoodWine.

De la WineRo vă recomandăm în primul rând varianta bulgărească Enira Reserva 2006  (aprox 100 de lei), urmată de noul Alira, gustat acasă la el, pe plaiurile de la Aliman.

De la Cramele Rotenberg, un Notorius 2007 (aproximativ 55 de lei) sau un Emeritus (aproximativ 75 de lei) pot fi o alegere bună! Pentru varianta „budget”, cu maxim 20 de lei puteţi să vă bucuraţi fără ruşine de un Rapsod, dacă se mai găseşte!

Se pare că şi pe la Crama Oprişor găsiţi vinuri de calitate, noi nu am apucat să le gustăm, am nimerit doar varianta soră cu cea low budget de mai sus, şi anume un Maiastru.

Cramele Basilescu sunt o descoperire mai recentă şi au o Fetească Neagră din gama Ancestral (aproape 100 de lei) foarte reuşită! Mai nou lansatul Golem, mai ales varianta roşu, e şi el o vedetă pe care poţi da peste 100 de lei, dar merită. Mai multe detalii în impresiile noastre de la degustare.

La un pahar de istorie Corcova am descoperit două vinuri noi, foarte bune de asemenea: Pinot Noir (aproximativ 60 de lei) şi Syrah Reserva 2009 (aproximativ 50 de lei).

De la Budureasca ne-a surprins în mod plăcut un Fume 2009 Ediţie limitată, foarte interesant şi doar 25 de lei. Şi am mai degustat un Reserva 2006 – Origini, o alegere foarte interesantă deasemenea.

Închei lista vinurilor româneşti cu Recaş, de la care Solo Quinta (aproape 100 de lei) mi-a furat inima. 🙂 Dar şi variantele din gama Sole sunt foarte bune, găsiţi mai multe detalii aici.

Vinurile dulci nouă nu ne plac în mod special, excepţie făcând Porto, de la care facem deja trecerea la vinurile de import.

VINURI DIN LUME

Din Sicilia a dat la un moment peste noi Pinocchio (pe la 50 de lei)

Din Italia ne-am întors cu amintiri frumoase legate de Frascati sau cu o impresie de neuitat produsă de un Brunello di Montalcino.

Din Franţa ne-a rămas gândul la un vin uşor, fructat, cu aromă de vară, vinul alb de Sancerre. Şi tot de aici, dar undeva mult mai sus ca preţ, vine E. Guigal, disponibil şi la noi pe piaţă în câteva forme care pot da dependenţă: Condrieu Viognier (214 lei), Saint Joseph Syrah (112 lei) sau Châteauneuf-du-Pape Grenache (230 lei). Doare buzunarul, dar obrazul subţire … ştiţi voi.

Cot la cot cu Franţa stă Australia, de la care puteţi alege ceva din gama Yalumba, cu preţuri începând de la 50 de lei.

De mult mai departe, de acolo unde visez să ajung de ceva vreme – Chile, vine Misiones de Rengo, aflat în trei variante de preţ (de la aproximativ 30 de lei până pe la 60) – un vin excelent (şi aici includ cu plăcere varianta Cuvee Carmenere 2006) pentru preţul său şi foarte plăcut la băut, alături de prieteni. Iar pentru cei dispuşi să dea mai mult, Neyen 2006 (aproximativ 200 de lei) este unul dintre cele mai cele, l-am băut acum ceva timp dar nu cred să mă înşele amintirea.

Iar din Argentina voi alege mereu un Tamari Reserva Malbec 2007 (aproximativ 34 de lei), un vin cu o personalitate de care mi se face din când în când dor.

Lista nu este exhaustivă, mai am ceva în tolbă, v-aş mai spune, dar dacă nu v-am îmbătat până acum sigur v-am ameţit, aşa că ajunge. Închei şi eu ca reclama, consumaţi cu moderaţie şi alegeţi calitatea vs. cantitate, pentru că un vin bun înseamnă respect faţă de voi, dar şi faţă de cei cărora îl oferiţi. 

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.